Recent am gasit, întâmplător printre lucrurile vechi din casă, câteva file dintr-un vechi almanah. Bănuiesc că este vorba de Almanahul „Előre”, editat pe vremuri  la Cluj.

Nu mică mi-a fost bucuria ca în acele două-trei file să găsesc o veche reclamă, care tocmai ne anunţă despre noua unitate de producţie a Combinatului de prelucrare a lemnului Gherla:  Fabrica de chibrituri.

Iată ce ne “spune” reclama:

Începând cu ianuarie 1985, cu utilaje şi tehnologie modernă funcţionează: Fabrica de chibrituri Gherla, alături de cea de la Bucureşti  şi de la Brăila, fiind a treia unitate de acest profil din ţară.

În viitorul apropiat, unitatea lucrând la întreaga capacitate,  va exporta 30% din producţie.

Cumpăraţi, utilizaţi cu încredere produsele Combinatului de prelucrare a lemnului Gherla:

-mobilă modernă
-plăci PAL
-chibrituri

Adresa: Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla, Gherla, judeţul Cluj, str. Clujului, nr. 118, telefon  …

(tradus de subsemnata)

 ********

Din păcate această fabrică de chibrituri a avut o viaţă extrem de scurtă … 22 de ani, ea încetându-şi activitatea definitiv în anul 2005.

Nu pot decât să-mi  exprim regretul pentru dispariţia  acestor mari unităţi industriale. Eu personal fiind atrasă mai ales de exemplarele româneşti, rămân cu nostalgia anilor în care căutam cu înfrigurare câte o nouă cutie, şi a bucuriei trăite cu fiecare ocazie, când reuşeam să mai adaug câte o nouă cutie la mica şi modesta mea colecţie. Aceeaşi bucurie o simt şi azi când descopăr câte o nouă cutie românească pe care încă n-o văzusem.

Acest an, 2010, mi-a adus multe bucurii … întrucât mi s-a îmbogăţit colecţia cu multe noi exemplare, aproximativ 500 de bucăţi, dar nu numărul lor contează, ci faptul că aceste noi exemplare, sunt cutii româneşti, cutii de ale noastre … pe care le voi păstra împreună cu cele avute deja ca pe o comoară, pentru că ele, fiecare, înglobează o mică părticică de istorie a acestei ţări, a acestei naţiuni, a noastră şi a unei mari industrii dispărute.

O bucurie care mi-e greu s-o descriu în cuvinte … o bucurie pe care o retrăiesc acum după cinci ani, când, la fel colecţia mea a devenit mai bogată cu multe astfel de exemplare, datorită unor colecţionari cu „vechime şi greutate” care văzându-mi pasiunea mi-au făcut imensa bucurie să-mi facă cadou multe piese româneşti.

Pas cu pas, în postările viitoare, voi încerca să vi le prezint. Dar dacă nu aveţi răbdare până atunci vă invit să vizualizaţi siteul în care, tematic ele sunt deja prezentate:

http://www.modoro.ro/colectia.htm (prezentare virtuală)

http://www.modoro.ro/filele_colectiei_01.htm (prezentarea unor planşe)

Şi încă mai sunt multe exemplare care aşteaptă să fie postate pe site, să fie incluse în Cataloagele la care lucrez …

Anunțuri