Fauna, ca și tematică pe cutiile de chibrituri românești_01

3 comentarii

„În fiecare an, pe 4 octombrie, sărbătorim Ziua Mondială a Animalelor, ziua tuturor acelor ființe care ne înfrumusețează viața.

Ziua Mondială a Animalelor este o zi specială dedicată vieții animalelor și legăturii noastre cu ele. Această sărbătoare recunoaște locul pe care animalele îl au în viața noastră. Atât cele de companie, care ne sunt alături și ne aduc bucurie în fiecare zi, cât și toate celelalte animale de pe Pământ care nu sunt în preajma noastră, dar au nevoie de noi.
Inițiată în 1931 la Florența ca modalitate de a face cunoscută situația speciilor aflate în pericol, Ziua Mondială a Animalelor a ajuns cu timpul să fie celebrată pretutindeni pe glob ca zi a tuturor animalelor …” 

Citește mai departe
http://www.pedigree.ro/articles/Caine/Articole+generale/Ziua+Mondiala+a+Animalelor

Sigur că în astfel de zile îmi este imposibil să nu gândesc ca și o colecționară și să mă întreb “Oare animalele au fost tematică pe cutiile de chibrituri românești?.”

Și pot spune cu certitudine că DA.

Ca și exemplare unice sau serii de animale au apărut atât pe cutiile de carton produse la Brăila, dar mai ales pe cele de la Gherla, splendide exemplare de cutii de chibrituri, mai ales cele produse după privatizarea fabricilor, dar care poate vor face obiectul unei alte postări.

Azi vă voi prezenta doar seriile de animale apărute pe etichetele lipite pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri București.

Primele două serii au apărut pe cutiile produse în anul 1933 și 1934!!! ca mai apoi acestea tematică să lipsească cu desăvârșire până în anul 1979!!!, când la scurtă vreme una după alta au apărut mai multe serii după cum urmează:

vezi și http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_1.htm

În anul 1933, serie compusă din două etichete, nr. Catalog 42-43

    

În anul 1934, serie compusă din două etichete, nr. Catalog 48-49

  

vezi și http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm

În anul 1979, Seria Animale, compusă din patru etichete, nr. Catalog 952-955, produse conform STAS  2627-73

În anul 1979, Seria  CÂINI, compusă din șase etichete, nr. Catalog 963-968, produse conform STAS  2627-73

În anul 1980, Seria PEŞTI, compusă din opt etichete,  nr. Catalog 977-984, produse conform STAS  2627-73

În anul 1980,  Seria Animale, compusă din opt etichete , nr. Catalog 989-996, produse conform STAS  2627-79, realizată în două variante, a) serie de lux, pe hârtie lucioasă și b) serie normală, pe hârtie normală, aceasta fiind totodată și ultima serie.

Puține, multe?, vă las pe fiecare să dați un răspuns, ca și colecționară răspunsul meu nu poate fi decât: puține, enorm de puține!.

Mănăstiri și biserici pe cutiile de chibrituri românești_03

Un comentariu

În postarea de azi, vă prezint cutiile de chibrituri din carton produse la Gherla, cutii care au ca tematică Mănăstiri din România.

Cutiile au fost produse conform stas 2627-86, după privatizarea unității, respectiv după anul 1990. Din păcate anul exact al apariției lor, nu le cunosc.

Prima serie prezintă Biserica din lemn de la Mănăstirea Nicula din județul Cluj, și câteva imagini din interiorul actualei biserici și imagini din exterior, respectiv din incinta mănăstirii.

1

  2       3

O altă cutie, produsă mult ulterior, redă aceeași imagine nr. 2 din seria anterioară dar cu mici modificări, pe fața cutiei cu biserica din lemn, apare textul Sfânta Mănăstire Nicula, în schimb nu apare denumirea producătorului, ci o adresă și un număr de telefon.

Tot pe o cutie produsă la Gherla, dar fără denumirea producătorului apare o altă mănăstire renumită a noastră, dar de data aceasta din Bucovina, Mănăstirea Putna, după textul scris în limba engleză, este posibil să fi fost făcut cu scop turistic, ca o reclamă turistică pentru străini.

                                      

Sigur că această tematică în anumite vremuri trăite de noi nu putea fi prea mult popularizată, așadar să ne bucurăm și pentru aceste câteva minunate exemplare care au făcut excepție, cât și pentru cele realizate în vremurile de după …

Vezi și postările anterioare:

https://colectionaramodoro.wordpress.com/2011/08/31/manastiri-si-biserici-pe-cutiile-de-chibrituri-romanesti_01/

https://colectionaramodoro.wordpress.com/2011/09/02/manastiri-si-biserici-pe-cutiile-de-chibrituri-romanesti_02/

Mănăstiri și biserici pe cutiile de chibrituri românești_02

2 comentarii

În această postare voi continua prezentarea mănăstirilor și a bisericilor, ca și tematică pe cutiile de chibrituri românești.

Imaginile desenate ale Bisericii Negre din Brașov și al Mănăstirii Hurezi din orașul Horezu, județul Vâlcea, au apărut pe două serii aproape identice de etichete lipite pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri București în anul 1975 și 1976, conform STAS 2627-73.

Număr Catalog 866-873a și 866-873b, anul 1975, în două combinații de culori

  

Nr. catalog 870 a și 870 b

   

Nr. catalog 872a și 872b

 

Număr Catalog  899-904, anul 1976, cu  două combinații de culori doar în cazul a două exemplare

Nr. catalog 902a și 0902b

   

Nr. catalog 904

La prima vedere exemplarele prezentate din cele două serii par a fi identice, dar la o privire mai atentă se pot observa micile diferențe de poziționare a siglei și a textului explicativ al obiectivului.

Exemplarele prezentate pot fi vizualizate și la adresa http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm  în Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri, autor Vasile D. Chițac

Voi reveni și cu exemplarele de cutii de carton produse la Gherla pe care apar două mănăstiri foarte cunoscute din România.

Mănăstiri și biserici pe cutiile de chibrituri românești_01

Lasă un comentariu

Recent m-am întors dintr-o excursie în Bucovina. Printre multele obiective turistice vizitate au fost bineânțeles și mănăstirile din zonă, mănăstiri binecunoscute în întreaga lume pentru frumusețea și specificul lor.

Ca și colecționară, bineânțeles că mi-am adus aminte că și printre cutiile de chibrituri românești există câteva exemplare cu această tematică.

Imaginile desenate a mai multor biserici dar și mănăstiri din România au apărut pe serie de etichete lipite pe cutiile de chibrituri realizate pentru turiști și comercializate în magazinele Comturist, dar și pentru reprezentanțele României în străinătate, în perioada 1975-1980.

Aceste exemplare apar în Catalogul etichetelor cu destinație specială, autor Vasile D. Chițac,  și pot fi vizualizate la adresa:
http://www.modoro.ro/catalogul_etichetelor_cu_destinatie_speciala0.htm

 

Din păcate nu am în colecția personală decât câteva exemplare din această serie, pe care vi le prezint mai jos:

        

   

Ce aș mai putea adăuga, poate doar atât: frumoase etichete !!!.

Voi reveni și cu alte serii și exemplare cu această tematică.

Lucrările de artă ale lui Constantin Brâncuși, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu

Lucrările de artă ale sculptorului Constantin Brâncuși, au făcut obiectul tematic al unor cutii de chibrituri românești.

La Fabrica de chibrituri București au apărut două serii identice, una conform STAS 2627-78, cealaltă conform STAS 2627-81, alcătuită din două piese ale Ansamblului sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, Coloana infinită  și  un element al Mesei tăcerii, scaunul sub formă de clepsidră.
Cutiile sunt din carton cu desenul imprimat direct pe carton.

Vezi și Catalogul românesc de cutii de chibrituri din carton, București,
http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_carton_bucuresti_momir.htm

Din păcate nu dețin în colecție și exemplarele din 1981, dar și mai păcat este că seria tematică nu a fost completată cu o a treia cutie de chibrituri, pe care să apară și cea de a treia lucrare a sculptorului. De ce oare?.

În anul 1981, ca omagiu adus evenimentului PRIMUL ZBOR ÎN COSMOS AL UNUI ROMÂN, a apărut o serie de cutii de chibrituri din furnir cu etichete lipite pe ele, produse la Fabrica de chibrituri București, conform STAS 2627-79, serie alcătuită din 3 piese, chiar pe prima, apărând lucrarea de artă Coloana Infinită. Ca o interpretare personală, consider că aceasta a apărut pe etichetă ca o valoare și un omagiu adus unor personalități marcante ale neamului românesc.

Vezi și Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri, nr. de catalog 997-999,
http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm

  

Câteva informații interesante culese de pe inernet:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Infinitului

Coloana Infinită, cunoscută în mod greșit și sub denumirea de „Coloana Infinitului” este o sculptură monumentală a sculptorului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii concepute și executate de acesta.

Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei originală a fost Coloana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Cele 16 module (½ +15 +½) din care este alcătuită coloana reprezintă simbolic anul 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv.

Comanditara lucrării a fost Aretia Tătărescu (prin Societatea „Liga Națională a Femeilor Gorjene”), care i-a acordat lui Brâncuși deplină libertate de acțiune și l-a ajutat să obțină sprijinul financiar necesar.

În anii ’50, guvernul comunist român, sub influența sovieticilor a plănuit să demoleze coloana considerând că sculptura lui Brâncuși ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată pus în aplicare.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_sculptural_Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i_de_la_T%C3%A2rgu-Jiu

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele trei componente sculpturale – Masa tăceriiPoarta sărutului și Coloana fără sfârșit – sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m.

Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere.

Poarta sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior.

Coloana fără sfârșit , sau a sacrificiului infinit, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă.

Monumentul triumfal de la Adamclisi, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu

Monumentul triumfal de la Adamclisi, a făcut obiectul tematic a două cutii de chibrituri românești, identice ca și desen, produse la Fabrica de chibrituri București, prima având inscripționată pe spatele cutiei, stas 2627-78 iar al doilea stas 2627-81, de unde putem deduce că au fost tipărite în ani diferiți.
Cu regret, cel de al doilea exemplar, nu îl dețin în colecție, așadar vă pot oferi doar o imagine fotocopiată alb-negru.

Câteva informații culese de pe internet

sursa: http://www.mamaia.info/Mausoleul_Adamclisi.html

„La inceputul secolului al XX-lea a fost  descoperit  in Romania un  complex arheologic  de o deosebita insemnatate fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul tarii noastre. Este  vorba  de ruinele Monumentului triumfal Trophaeum Traiani si  vestigiile cetatii Trophaeum  Traiani, aflate  in  comuna Adamclisi  din Dobrogea. In aceste locuri, in iarna anului 101-102 au avut loc grele batalii intre romani si dacii aliati cu sarmatii.

Impresionantul monument, de forma circulara, a fost ridicat din porunca imparatului Traian in anul 109. Scenele de lupta, reprezentand atat  vitejia romanilor cat si eroismul dacilor, au fost  sculptate in basoreliefuri pe blocuri mari de piatra (metope), ce inconjurau ca un brau lat monumentul.

Imaginile de pe aceste metope dezvaluie uimitoare asemanari cu infatisarea si portul caracteristice azi taranilor din regiunea de munte si deal din  tara noastra. De jur  imprejur,  monumentul avea sapte randuri de trepte de piatra, iar deasupra  se inalta un soclu purtand statuia sculptata a unui ostas imbracat cu armura.”

Alte informații extrem de interesante și bine documentate, puteți citi și la adresa:

http://www.cjc.ro/proiect_histria/Histria/ISTORIE/ADAMCLISI/adamclisi.html

” … Considerata drept cea mai mare asezare civila romana de pe teritoriul Dobrogei si construita in acelasi timp cu Monumentul comemorativ, cetatea era locuita de familiile veteranilor care au participat la razboaiele dacice ale lui Traian si au fost colonizati aici. Orasul ajunsese la rangul de « municipium »pe vremea imparatului Septimiu Sever (193-211) dar fiind distrus de goti a trebuit sa fie reconstruit din temelii asa cum arata o inscriptie din anul 316, prin grija imparatului Constantin cel Mare. Cu acest prilej orasul a fost inzestrat cu noi ziduri de aparare masive, dar neputind rezista totusi atacurilor distrugatoare ale avarilor (anul 587), el a fost definitiv parasit si a disparut de pe scena istoriei, dupa o existenta de peste cinci secole.”

Iată și o fotografie actuală a Monumentului

Stau de multe ori și mă gândesc, și nu găsesc o explicație logică, în cazul acestor tematici interesante, cu caracter istoric, educativ în cele din urmă, ele au fost concepute, gândite, aprobate și apoi tipărite pe miile de cutii de chibrituri, de ce nu s-a considerat necesară, tipărirea denumirii obiectivului respectiv, astfel scopul educativ având și o finalitate, nu ?, eu una mă îndoiesc, că toți cei care vedeau imaginea respectivă, aflau așa din senin, pur și simplu, și ce anume văd …

1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu

Ziua de 1 mai, Ziua Internațională a Muncii, a făcut obiectul tematic al câtorva etichete de cutii de chibrituri românești, în anii 50, lipite pe cutiile produse la Fabrica de chibrituri București, Timișoara.

Fabrica de chibrituri București, nr. catalog 50/1950

0200_1950_bucuresti

 

 

 

 

 

 

Fabrica de chibrituri București, nr. catalog 242/1951

 

Fabrica de chibrituri Timișoara, nr. catalog 259/1951

Fabrica de chibrituri București, nr. catalog 271/1952

0271_1952_bucuresti

 

 

 

 

 

 

Fabrica de chibrituri Timișoara, nr. catalog 285/1952

0285_1952_timisoara

 

 

 

 

 

 

 

Alte etichete din aceeași perioadă, cu text propagandist specific vremii, puteți vedea la următoarea adresă: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_1.htm

Câteva informații interesante legate de însemnătatea zilei de 1 Mai:

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Muncii

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești.
Cu timpul, 1 Mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 Mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 Mai este zi liberă.
În țările comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiție a mișcării muncitorești internaționale.
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialist  în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde, coloanele de muncitori în ținute festive fiind nevoite să scandeze lozinci și să poarte pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată.

Decebal, regele dacilor, pe cutiile de chibrituri românești

2 comentarii

Decebal, regele dac care a domnit între anii 87-106, apare pe una din etichetele lipite pe cutiile de chibrituri românești din furnir, produse la Fabrica de chibrituri București în anul 1975, conform stas 2627-73, număr de catalog,  881.
http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm

Chipul regelui, apare pe etichetă alaturi de numele orașului  Apoulon /Alba Iulia, si anul aniversar 2000. După câte se știe înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică APOULON, important centru fortificat mentionat pe hărțile vremii.

Ar fi multe de povestit despre Decebal, dar, nefiind istoric, nu ma hazardez s-o fac, au făcut-o alții cu mai mare pricepere decât mine, așadar, pentru doritori, mai multe informații despre regele Decebal și vechea așezare dacică, puteți afla accesând linkurile:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal  și   http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba_Iulia

Am descoperit pe internet și un portret realizat de artistul plastic Ion Vasiu, portret aproape identic cu cel de pe etichetă

ambele având, după părerea mea, ca sursă de inspirație portretul lui Decebal de pe Columna lui Traian,

http://www.dacoromania-alba.ro/nr26/columna_lui_traian.htm

Grupul statuar Traian, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu


Grupul statuar Traian, respectiv Bustul Împăratului Traian, au apărut de mai multe ori, atât pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri București, cât și pe cele produse la Brăila.

Iată-le prezentate în ordinea apariției lor:

Bustul ÎmpăratuluiTraian din întregul Grup statuar, a apărut pe o etichetă dintr-o serie de etichete de cutii de chibrituri, lipită pe cutiile de furnir produse la Fabrica de chibrituri București în anul 1968, seria numită Brăila 600, cu ocazia sărbătoririi a 600 de ani de atestare documentară a orașului Brăila, , număr catalog nr. 676-684, iar al etichetei în cauză, nr. 684.

http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_3.htm

Întreg Grup statuar a apărut apoi pe cutiile de chibrituri din carton, cu imaginea tipărită direct pe carton, produse la Fabrica de chibrituri Brăila,

în anul 1978,

 

cu mici diferențe legate de orientarea textului și existența sau lipsa benzii albe de pe spatele cutiilor, de culoarea de fond de pe spatele cutiei cât și orientarea întregului Grup statuar, primele două fiind o prezentare în oglindă.

în anul 1981,


în anul 1982,


notă: la prima privire ultimele două cutii, par identice, dar la o privire mai atentă sesizăm diferența, aceasta fiind, că pe cutia produsă după stas 2627-81 apare pe spatele cutiei textul BRĂILA și ÎMPĂRATUL TRAIAN, în timp ce pe a doua, cea produsă conform stas 2627-82 acest text lipsește).


Alte informaţii culese de pe internet în legătură cu tematica prezentată pe cutie:
In anul 1904, in Piata Sf. Arhangheli se ridica grupul statuar Traian, opera a sculptorului Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei si a patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I.
Bustul semnat si datat lateral dreapta – Take D. Pavelescu sculptor 1904
Material – bronz
Soclu – piatra si marmura
Pe spatele soclului, inscriptia – Iion D. Trajanescu, arhitect
Dimensiunile bustului – 130 x 106 x 70 cm
Dimensiunile grupului de personaje de la baza monumentului – 260 x 140 x 70 cm
Dimensiunile soclului – 380 x 127 x125 cm
Basoreliefurile de bronz incastrate pe soclu reprezinta:
Pe fata soclului – Lupoaica alaptand pe Romulus si Remus ; dimensiuni – 20 x 38 cm
Lateral stanga – Scena din razboaiele daco – romane; dimensiuni – 69 x 26 cm
Lateral dreapta – Columna lui Traian; dimensiuni 69 x 26
Sursa: http://www.calificativ.ro/

Iată și două imagini fotografiate ale Monumentului, care au făcut obiectul tematic al cutiilor de chibrituri prezentate.


Monumentul Pompierilor din Bucureşti, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

4 comentarii

Monumentul pompierilor din București, a făcut obiectul unei tematici pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri București, în anul 1983, Număr catalog: 1982-001/1982, veza Catalogul virtual, realizat de subsemnata
http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_carton_bucuresti_momir_03.htm

Cutia de chibrituri realizat din carton cu imaginea tipărită direct pe carton, a fost produsă cu ocazia anului aniversar 1848-1983, la 135 de ani de la evenimente.

Monumentul este închinat eroilor pompieri care au ripostat trupelor otomane venite să înnăbușe revoluția din 1848.

Vă prezint și câteva imagini cu originalul, culese de pe internet.

Ca un fapt interesant de remarcat este că, în prima imagine vedem aproape aceeși imagine, același fundal, cât și bradul din dreapta monumentului. Următoarea imagine reprezintă Monumentul pe o carte poștală de epocă, iar cea de a treia este o fotografie din zilele noastre, în care deja este vizibilă clădirea Hotelului Marriott. Mai mult

Statuia Lupa Capitolina, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu

În multe orașe ale României întâlnim „Statuia Lupa Capitolina”, cunoscută și ca „Statuia Lupoaicei”.

Această statuie, a făcut obiectul tematicii mai multor cutii de chibrituri românești din carton, cu imaginea tipărită direct pe carton, produse la Fabricile de chibrituri de la Brăila și Gherla.

– cutie de chibrituri  produsă la Fabrica de chibrituri Brăila, după stas 2627-73, ca atare apărut după anul 1973, în două variante, cu și fără model pe fondul pe care este tipărită imaginea

    

– cutie de chibrituri  produsă la Fabrica de chibrituri Gherla, după NTR  3814-82, produs printre primele cutii cândva după august 1984, în două variante, cu modelul în relief și simplu

cu denumirea producătorului de pe spatele cutiei: Fabrica de Chibrituri Gherla

varianta: cu modelul în relief

varianta: cu modelul simplu, doar tipărit pe carton

cu denumirea producătorului de pe spatele cutiei: Combinatul de Prelucrare a Lemnului Gherla

Alte variante de culori puteți vedea la adresa:

http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_03.htm

– cutie de chibrituri  produsă la Fabrica de chibrituri Gherla, după STAS 2627-86, ca atare produs după anul 1986

cu denumirea producătorului de pe spatele cutiei: C.P.L. Gherla (Combinatul de Prelucrare a Lemnului Gherla)


Alte variante de culori puteți vedea la adresa:

http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_13.htm


Căutând informații legate de această tematică am găsit multe informații interesante la adresa:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lupa_Capitolina (cu multe alte amănunte …)

Lupa Capitolina (în italiană Lupoaica de pe Capitol), denumită și Lupa romana, este o statuie de bronz etruscă, turnată probabil în secolul 5 î.e.n., undeva pe valea fluviului Tibru. Originalul este păstrat în „Museo Nuovo” din Palazzo dei Conservatori din Roma. O copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio.

Statuia a fost amplasată la Roma încă din antichitate. Monumentul reprezintă o lupoaică de dimensiuni aproximativ reale (75 cm înălțime și 114 cm lungime), la care sug cei doi copii, ce îi reprezintă pe Romulus și Remus, întemeietorii legendari ai Romei.

Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei i-a fost restituită orașului Roma în 1471 de Papa Sixtus al IV-lea.

Pentru a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou României următoarele copii ale statuii Lupa capitolina din Roma: București,  la 7 septembrie 1906, Cluj, la 28 septembrie 1921, Timișoara, la 23 aprilie 1926, Târgu Mureș, în 1924, Chișinău, în 1921.

În România au fost confecționate și instalate și în alte orașe sau sate replici ale acestor copii ale,  „Statuii Lupoaicei”, de pildă la Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Turda, Blaj, Târnăveni, Luduș, Brad, Năsăud, Sighișoara, Constanța, Galați, Maieu, Leșu, Cristeștii Ciceului, Săcele. …”

Iată și imaginile statuii, originalului din „Museo Nuovo” din Palazzo dei Conservatori din Roma și copia expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio, imagini preluate de la aceeași adresă

Capul de zimbru, tematică pe cutiile de chibrituri românești

4 comentarii

Nu cred că există vreun român, care să nu fi auzit de timbrul Cap de bour, unul dintre cele mai bine cotate timbre de pe piața filatelică internațională.

Dar, la fel, nu cred că mulți ar fi auzit sau ar fi văzut, cutii de chibrituri românești cu această tematică!.

Ei bine, în anii ’60, la fabrica de chibrituri Brăila a fost produsă o cutie de chibrituri din carton, cu imaginea tipărită direct pe carton, care are tematica Cap de zimbru.

varianta a), cu text care înconjoară capul de zimbru

– varianta b), fără text

 

 

Încercând să descifrez informațiile, respectiv textul de pe cutie, am găsit trei informații importante, dar și interesante totodată:

–        ZIMBRU, și nu BOUR cum mă așteptam, m-a dus la căutarea și aflarea unei informații deosebit de interesante (vezi mai jos).

–        R.S.R., ne oferă informația aproximativă a perioadei în care a fost produsă cutia. Se știe că Fabrica de chibrituri de la Brăila, a început să funcționeze în anul 1962, an în care România încă se numea Republica Populară Română, denumirea nouă de Republica Socialistă România purtând-o abia din anul 1965, deducem că, cutia a fost produsă începând cu anul 1965.

–        Conține 42 de bețe, este o informație interesantă întrucât până în prezent eu știam că cutiile românești conțineau ori 38 ori 50 de bețe. Lucru care mă va face să cercetez această informație.

 

Căutând după informații pe internet, legate de Capul de bour,  am aflat câteva lucruri deosebit de interesante:

Stema principatului Moldovei este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de o roză (soare) la stînga  de semilună, constituie element de bază al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenești.

Stema Moldovei era inițial un cap de bour (Bos taurus primigenius), care, după dispariția timpurie a acestui animal, a fost înlocuit treptat prin capul de zimbru (Bison bonasus), la rândul lui dispărut prin secolul XVIII.

Cea mai veche pecete domnească cu stema Moldovei este cea atârnată de un document semnat de Petru Mușat la1377.

Mai multe puteți citi pe:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Stema_Principatului_Moldovei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Steagul_principatului_Moldovei

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/M%C4%83rcile_po%C5%9Ftale_Cap_de_bour

Variații de culori ale  exemplarelor prezentate:


Older Entries Newer Entries