Fabrici de chibrituri consacrate, cu o bogată activitate industrială

Lasă un comentariu

Fabricile de chibrituri consacrate , cu o bogată activitate industrială, putem să le grupăm după zona în care au activat în:

(linkurile referitoare la detalii vă vor duce la informaţiile şi imaginile postate în siteul modoro
http://www.modoro.ro/producerea_chibriturilor_in_romania.htm
)

Detalii Anul infiinţării Anul sistării
activităţii
În Muntenia
Bucureşti   Filaret detalii 1879 2000
Brăila detalii 1962 2005
În Ardeal
Cluj (Cluj Napoca de azi) detalii 1898 1931/1932
Gherla detalii 1984 2005
În Banat
Timişoara detalii 1883 1963

Despre două dintre marile fabrici de chibriuri, cea de la Bucureşti şi cea de la Timişoara, v-am povestit în articolele anterioare,

Azi vă voi prezenta cele câteva informaţii găsite pe internet în legătură cu şi despre existenţa altor astfel de fabrici:

Fabrica de chibrituri de la Brăila

„Combinatul de prelucrare a lemnului Brăila”, a intrat în producţie din anul 1958, localizarea geografică a acestuia a fost condiţionată şi determinată de principiul valorificării superioare a materiilor prime lemnoase din orizontul local, Lunca şi Delta Dunarii şi de folosirea transportului ieftin pe apă.
În perioada socialistă, în cadrul combinatului existau: o linie de P.A.L., fabrica de chibrituri şi fabrici de mobilă, în cadrul lor se produceau plăci aglomerate din lemn, mobilă, chibrituri, utilaje şi piese de schimb.
După anul 1989 Întreprinderile de P.A.L. şi chibrituri s-au diversificat şi cuprind două linii P.A.L. de diferite grosimi, una de P.A.L. melaminat, două linii de chibrituri şi o fabrică de mobilă şi o fabrică de mobilă de bucătărie, toate cu sediul pe Strada Fabricilor. Acestora li se adaugă şi „Atelierul de mobilă” de pe strada Dorobanţilor.”
Sursa: http://www.e-scoala.ro/geografie/braila_transformari_domeniul_activitatilor_economice.html
material elaborat de Ionescu Ana-Cristina
Fabrica şi-a sistat activitatea de producere a chibriturilor în anul 2005.

Fabrica de chibrituri de la Cluj

Fabrica de chibrituri de la Cluj a fost fondată de către Reitter József în anul 1899, al cărui proprietar a fost până la închiderea fabricii în anul 1931, când a fost mistuită de un incendiu.

Text tradus de subsemnata:
„Peste calea ferată s-a dezvoltat un cartier industrial. În anul 1874 se începe construirea halelor CFR, care în timpul comunismului erau cunoscute sub numele de „Uzinele 16 februarie”.
Vis-a-vis de gară, peste calea ferată se afla fabrica de chibrituri care a fost transferată de la Praid în anul 1899, proprietarul fabricii fiind Reitter József. Pe locul respectiv, după cel de al doilea război mondial, s-a înfiinţat Fabrica frigorifică Tehnofrig.
Împrejurimile gării şi uzinele din vecinătatea ei au fost grav avariate de bombardamentele din 1944. Începând cu al cincilea deceniu al anilor 1950, dărâmăturile caselor distruse au fost curăţate, iar, în locul lor au fost construite blocuri.”
Sursa, text  în limba maghiară:: http://www.kolozsvar.ro/Szechenyi-Felleg-Wess/index.htm

Fabrica de chibrituri de la Gherla

Fabrica de chibrituri de la Gherla, situată în judeţul Cluj, a funcţionat începând din anul 1984.
Utilajele şi procesul de producţie au fost cumpărate de la o fabrică de chibrituri din China. Contractul de cumpărare a fabricii a fost semnat în anul 1982, iar producţia efectivă a început la 23 august 1984.
Fabrica a produs chibrituri până în anul 2005.
Sursa: Zamfir Pop, secretarul Grupării Filumenisţilor din România

*******

Paralel cu marile unităţi industriale de producere a chibriturilor, au funcţionat şi mici unităţi manufacturiere sau ca mici secţii ale fabricilor de cherestea, producţia fiind mult mai scăzută, perioada de existenţă a lor fiind şi ea scurtă. Astfel de unităţi au funcţionat la Praid, Baraolt, Iaşi, Piatra Neamţ, Buşteni, etc., unităţi pe care vi le voi prezenta într-o postare viitoare.

Reclame

Cutia de chibrituri buclucaşă

5 comentarii

Majoritatea cutiilor de chibrituri, pe care le găsim actualmente în comerţ, sunt din import: Republica Cehă, Turcia, Belarus, Rusia, Lituania, China, Pakistan, etc.

Nu doresc să comentez calitatea acestora, nici să sugerez că  apariţia acestor chibrituri ieftine a dus sau nu la dispariţia unei mari industrii româneşti, cea de producţie a chibriturilor, las asta în seama analiştilor economici.  Doresc doar să vă prezint o mică întâmplare mai degrabă haioasă: recent a apărut pe piaţa românească  un lot de cutii de chibrituri produs în Pakistan, având pe spate imprimat un text aiurea.

Se pare că cei care au făcut traducerea au folosit un program de traducere online, pe care dacă l-aţi folosit vreodată aţi constatat că te apucă râsul când citeşti textul tradus. Sigur că ele se vor îmbunătăţii, şi chiar şi în faza actuală uneori ne este de folos …

Iată ce text apare pe cutiile de chibrituri: ” Clubrit de siguranţă. A nou se hva In inlemmoa copiilox tineri intr-un loc uscat frex ati cliritul urmand o mix are de du-ie vino. Acest chobrit este fix ut dup a standardele EN 1783: 1997 Importator Capacul de Aur SRL Romania-Buxunesti Tel:0722611278 Made In Pakistan”.

Ochiul vigilent al “mass-mediei” a descoperit imediat acest lucru şi iată articolul care a apărut în presă:

http://www.ziuadevest.ro/eveniment/7796-chibrituri-cu-explicaii-in-limba-romano-pakistanez.html
Miercuri, 10 Martie 2010 19:21 , scris de Sorin Marascu

Chibrituri cu explicaţii în limba româno-pakistaneză
„Incredibil, dar adevărat: o firmă din Bucureşti a scos la vânzare pe piaţa din Timişoara şi nu numai un lot de chibrituri care au pe cutie o traducere foarte bizară. Iată cum sună instrucţiunile de folosire de pe aceste cutii de chibrituri: ” Clubrit de siguranţă. Anon se hva inlemmoa copiilox tineri intr-un loc uscat frex ati cliritul urmand o mix are de du-ie vino. Acest chobrit este fix ut dup a standardele … Importator Capacul de Aur srl Romania Buxunesti … Made in Pakistan”. Culmea este că aceste chibrituri se vând de  multe săptămâni în Timişoara şi nimeni nu ia vreo măsură.

„Pentru a retrage aceste chibrituri de pe piaţă, trebuie să primim o reclamaţie”

Reprezentanţii OPC Timiş spun că ei nu pot face decât să transmită aceste date către Bucureşti, pentru că acolo are sediul firma care a importat aceste chibrituri din Pakistan. „Noi vom lua legătura cu colegii noştri de la Bucureşti şi îi vom înştiinţa despre existenţa acestor chibrituri. Nu putem să amendăm o firmă din Bucureşti, pentru că noi avem arondat doar judeţul Timiş. Pot să vă spun că amenda pentru informarea greşită a consumatorului este între 1.000 şi 10.000 de lei. Iar pentru a retrage aceste chibrituri de pe piaţă, trebuie să primim o reclamaţie din partea unui consumator” spune Marinela Iliaş, director OPC Timiş.

„Noi nu ştim nimic despre existenţa acestor chibrituri”

Angajaţii firmei Capacul de Aur din Bucureşti, adică cei care au scos pe piaţă aceste chibrituri, spun că nu ştiu nimic despre aceste mesaje de informare greşit scrise. „Nu ştim nimic despre aceste chibrituri, noi lucram cu o firmă din Pakistan, dar am renunţat la acel contract, pentru că preţurile erau prea mari. Atunci când aveam contract cu ei, noi le trimiteam traducerile, este vina lor dacă au greşit şi dacă au pus numele firmei noastre pe aceste chibrituri, pentru că noi nu mai avem un contract cu ei. Dacă nu eram o firmă serioasă, am fi dat un număr de telefon fals, în schimb, noi l-am dat pe cel corect. Nu mi se pare normal ca firma noastră să aibă de suferit, pentru că noi nu avem nicio legătură cu aceste chibrituri”,  spune Mihaela Tasoti, angajat al firmei Capacul de Aur.”

************

Cert este că după vreo două luni de la apariţia acestui articol, colecţionară împătimită fiind, am reuşit să cumpăr un astfel de pachet de cutii de chibrituri …  ce contează pentru mine că textul e tradus aiurea, nu-i aşa ? cât despre vigilenţa celor de la firma în cauză sau despre cei ce trebuiau să ia măsuri … no comment.

Catalogul în care puteţi vedea câteva din cutiile aduse din import, îl puteţi vizualiza la adresa:
http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_din_import.htm

Una dintre preocupările mele de filumenistă este şi acela de a realiza cataloage în care sunt prezentate cutiile de chibrituri româneşti, inclusiv exemplarele produse pentru export sau cele din import.

Vă invit să le vizualizaţi la adresa:
http://www.modoro.ro/cataloagele_momir.htm
(într-un alt articol vă voi povesti mai multe despre aceste cataloage, începute cu mulţi ani în urmă de alţi colecţionari – filumenişti de seamă ai României).

Eclipsa solară din anul 1999, ca tematică pe cutiile de chibrituri româneşti

6 comentarii

Eclipsa secolului / 11 august 1999

În pragul mileniului trei, la 11 august 1999 am fost martorii unui eveniment astronomic de excepţie: eclipsa totală de Soare.

Eclipsa a străbătut Europa de la nord-vest până la sud-est. Ea a traversat mai multe state europene şi anume : Anglia, Franţa, Germania, Austria, Ungaria, Iugoslavia, România, Bulgaria şi Turcia.

Eclipsa de la 11 august 1999 a fost considerată, din mai multe puncte de vedere ,Eclipsa secolului. Aceasta face parte din categoria eclipselor totale de Soare. Teritoriul tării noastre a fost cuprins de eclipsa totală, oraşul Bucureşti fiind singura capitală europeană situată exact pe linia centrală a benzii de totalitate.

Ultima eclipsă totală de Soare, vizibila de pe teritoriul ţării noastre avusese loc la 15 februarie 1961, iar urmatoarea va avea loc în anul 2236.

Fabrica de chibrituri din Brăila a ales acest eveniment ca tematică pentru cutiile de chibrituri, realizând o serie din opt piese sub denumirea „Cu ochii pe … ECLIPSĂ 11 august 1999”, desenul fiind tipărit direct pe cutia din carton.

Acelaşi eveniment a fost şi tematica aleasă de firma producătoare de cutii de chibrituri SEITA, din Franţa,  sub denumirea „Éclipse 11 aout 99, această serie având zece piese, exemplarul din imagine fiind al 9-lea din serie.  

Banatul pe cutiile de chibrituri româneşti

3 comentarii

Timişoreancă şi bănăţeancă fiind, una din tematicile mele preferate pe cutiile de chibrituri este cea legată de Timişoara, de Banat.

În cele ce urmeză vă prezint exemplarele produse de-a lungul timpului, la diversele fabrici de chibrituri din România:

Cutie de chibrituri de furnir produsă la Fabrica de chibrituri Bucureşti în anul 1964, din seria EXPOZIŢIA DE MOSTRE, a cărei etichetă face referire la o expoziţie de mostre organizată la Timişoara în anul 1964. (notă: mi-am propus să caut în Biblioteca oraşului informaţii referitoare la acest eveniment).
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_2.htm


Cutii de chibrituri de furnir produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1969, din seria INDUSTRIA LEMNULUI, care fac reclamă produselor fabricate la Intreprinderea Tehnolemn Timişoara: rechizite şcolare şi scaunele pliante pentru export.
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_3.htm

Cutie de chibrituri de furnir produsă la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1971, cu ocazia anului aniversar, 200 de ani de existenţă a Uzinei de construcţii de maşini Reşiţa, fondat[ în 3 iulie 1771, situată în partea de sud-vest a României, într-o pitorească zonă depresionară a Banatului Montan, la vest de munţii Semenicului
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm

Cutii de chibrituri de furnir produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1976, din seria HANURI ŞI MOTELURI, fac reclama la două unităţi hoteliere şi de alimentaţie publică din Banat, Motelul Tibiscum din judeţul Caraş-Severin şi Hanul „Ana Lugojana”, judeţul Timiş.
Hanul „Ana Lugojana” este situat pe DN 68A, km9, în vecinătatea oraşului Lugoj, puţini sunt bănăţenii care trecând pe aici cu maşina să nu oprească pentru un scurt popas şi să guste specialitatea casei.
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm

Cutie de chibrituri din carton, realizată la Fabrica de chibrituri Gherla, o cutie personalizată, care face reclamă Centrului Comercial Bega din Timişoara, acesta fiind singurul centru comercial din centrul oraşului. Clădirea a fost construită ca magazin universal în 1973, proiectul fiind realizat de IPROTIM, avându-l ca şef de proiect pe arh. Vasile Oprişan, şi este situată pe str. Carol Telbisz (denumire veche: Bocşa), Cartierul CETATE, nr. 3.
vezi: http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_13.htm

Înainte de a fi dată în folosinţă aceast complex, tineri angajaţi ai diferitelor unităţi din oraş, am fost repartizaţi la muncă voluntară. Ţin minte că eu am cărat o zi întreagă cutii cu tuburi de neon, dintr-o baracă în complex.

Cutii de chibrituri din carton, realizate la Fabrica de chibrituri Bucureşi, Seria: OJT Timiş, cutii personalizate, care fac reclamă Oficiului Judeţean de Turism Timiş şi a două staţiuni renumite din zonă: Băile Calacea şi Băile Buziaş, acesta din urmă fiind considerată de forurile medicale de specialitate staţiunea etalon pentru profilaxie şi recuperare în bolile cardio-vasculare.
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_cutii_chibrituri_bucuresti_momir_02.htm

Toate aceste exemplare sunt cuprinse în Cataloagele cutiilor de chibrituri produse în România, cataloage care pot fi vizualizate în siteul http://www.modoro.ro/, în submeniul  http://www.modoro.ro/cataloage.htm

Ce este de fapt Filumenia ?

4 comentarii

Informaţii preluate din lucrarea semnată de John Henry Luker
„The Matchbox Label Collectors Encyclopaedia”, traduse de
secretarul Grupării Filumeniştilor din România, Zamfir Pop

În data de 7 aprilie 1827, farmacistul John Walker, într-un orăşel din centrul Angliei,  lipea prima etichetă pe o cutie cu chibrituri, punând, fără să se gândească la aceasta, temelia noului hobby: colecţionarea etichetelor cutiilor de chibrituri, pasiune care va primi, mai apoi, numele de filumenie. Eticheta avea marimea 60 x 40 mm şi avea inscripţionată textul :

(imagine preluată de pe net)

Cuvântul „filumenie” este format din doi termeni: cuvântul grec „philos” – iubitor şi cuvântul latin „lumen” – lumina! Deci, filumeniştii, sunt definiţi a fi  „iubitori de lumină”! Dar, aici «lumina» are înţelesul simbolic al luminii „lumina informaţiei” ce se află pe cutiile de chibrituri.

Filumenie = colecţionarea ambalajelor de chibrituri (cutii de chibrituri, plicuri de chibrituri, etichete de cutii de chibrituri, etichete de pachet, etc., precum şi a oricărui alt tip de obiect sau material care a fost utilizat pentru prezentarea, comercializarea şi depozitarea chibriturilor).

Filumenia este o pasiune mai puţin răspândită la noi în ţara. Acest lucru se datorează unei păreri greşite, conform căreia filumenia ar fi mai prejos decât „surorile sale” –  filatelia sau cartofilia.  La noi în ţară există câteva zeci de filumenişti, de toate vârstele, unii mai „vechi” cu colecţii vaste, altii mai “noi”, cu colecţii mai modeste.

După realizarea siteului http://www.modoro.ro/index.htm, cu scopul de a face cunoscută acest hobby dar totodată şi cutiile noastre româneşti fabricate de-a lungul timpului, am avut plăcuta surpriză să fiu contactată de alţi colecţionari, să aflu de existenţa unora dintre ei, în special al celor din generaţia mea, al celor care am început să colecţionăm din anii 60.

Şi întrucât am primit multe mesaje şi de la tineri colecţionari începători, mi-a venit ideea să le dau şi lor posibiltatea să se prezinte în cadrul paginii. Aşa se face că toţi cei care au dorit sunt prezentaţi în meniul Colecţionarii români http://www.modoro.ro/colectionari.htm
grupaţi în două categorii, cei din anii 60 şi cei din generaţia de azi
Colecţionari din generaţia anilor 60
Colecţionari din generaţia de azi

Am adunat la un loc şi apariţiile în mass-media, cotidiene, ziare, reviste, net, TV, radio, sau prezenţele la expoziţii:
Colecţii şi colecţionari în mass-media scrisă şi online şi pe internet

Cu bucurie constat că ideea mea de a crea acest submeniu din cadrul siteului a avut efectul scontat, şi încetul cu încetul devenim o mică comunitate a colecţionarilor filumenişti din România. Ştim unii de alţii, facem schimburi între noi, iar de fiecare dată când postez noutăţi pe site trimit un mesaj comun tuturor.
Iar cei care doresc informaţii de orice fel despre tot ce înseamnă filumenie, le-o ofer cu cea mai mare bucurie.

Poate într-o bună zi, vom reuşi şi punem la cale şi o întâlnire, să ne cunoaştem şi personal nu numai virtual, şi de ce nu să organizăm şi o mică/mare expoziţie a colecţionarilor-filumenişti din România ?.

O încurajare pentru începători şi câteva sfaturi către tinerii colecţionari-filumenişti:

„Nu numărul cutiilor e important, ci, ceea ce simţi atunci când te afli  în mijlocul lor, ceea ce simţi când descoperi o nouă piesă, dacă te bucură acea sete şi dorinţă de a împărtăşi cu alţii pasiunea pe care o ai.
Niciodată să nu arunci o cutie, oricât de uzată, murdară e, poate pentru un alt colecţionar ea este o adevărată „comoară”.
Nu privi cutia doar pentru frumuseţea ei, încearcă să descoperi şi informaţiile pe care le furnizează: Ce semnificaţie are desenul, ce reprezintă ea, unde a fost fabricată, câte beţe conţine, care e norma tehnică de fabricaţie, ce alt text este scris pe ea … cu timpul vei vedea altfel fiecare cutie, şi  fiecare informaţie nou descoperită îţi va oferi o bucurie în plus.
Încearcă să afli cît mai multe informaţii în legătură cu tot ce înseamnă „lumea chibriturilor”, doar astfel vei face saltul calitativ de la un simplu adunător la unul de colecţionar-filumenist  .”

Aştept în continuare cu bucurie mesaj de la oricine are pasiunea noastră, aceea de a ne simţi fericiţi în „lumea fascinantă a cutiilor de chibrituri„.