Colecția mea de cutii de chibrituri produse la fabrica de chibrituri București (2)

   Cutiile de chibrituri din carton, au început să fie fabricate în gamă largă după anul  1984 odată cu sistarea fabricării cutiilor de chibrituri din furnir care aveau lipite pe ele o etichetă cu o imagine, cutiile de chibrituri din carton avand imaginea tipărită direct pe carton.

   Ultima serie de cutii de chibrituri din carton produs la Fabrica de chibrituri Bucureşti  s-a fabricat în anul 1999 şi a avut tematica: Probleme de logică din cartea intitulată „Teoria chibritului”.

  Exemplarele de mai jos sunt prezentate în ordinea cronologică a  producerii lor, acolo unde au apărut în serie vă sunt prezentate grupate în serie:

          Cutii de chibrituri produse între anii 1984-1986

          (vezi imaginile sub format Galerie)

 

Cutii de chibrituri produse între anii 1984-1999

(vezi imaginile sub format Galerie)

 

O prezentare mai detailată pe fiecare exemplar în parte grupate după criterii bine determinate, puteți vedea vizualizând Catalogul de cutii de chibrituri din carton produse la București , realizat de subsemnata.

Vă invit să vizualizați și celelalte Cataloage de cutii și etichete de cutii de chibrituri produse în România, realizate în varianta virtuală de subsemnata:   http://www.modoro.ro/cataloagele_momir.htm

 

 

 

 

Pe chibrituri: Tainele viitorului

Tainele viitorului

– filă de clasor –

*

Vă sugerez să vizitaţi: Penelopa, Turdeanu’, Ulise, ZOL, Turda, Filumenie, Zamphoto, Magina, AEFC, Colectionara,  Florina, …

Pe chibrituri: Daciada

Daciada

– filă de clasor –

*

Vă sugerez să vizitaţi: Penelopa, Turdeanu’, Ulise, ZOL, Turda, Filumenie, Zamphoto, Magina, AEFC, Colectionara,  Florina, …

Cutii de chibrituri – creație și desen, colecționarul Zamfir Pop

Colecționarul filumenist Zamfir Pop, are marele merit, unic printre ceilalți colecționari români, că a conceput și realizat câteva serii de cutii de chibrituri cu ocazia unor diverse evenimente.

Cutiile din prima serie, au fost produse la Fabrica de chibrituri Gherla, în peste zece mii de exemplare fiecare piesă,  iar următoarele au fost realizate artizanal, etichetele concepute și tipărite fiind lipite apoi de colecționar pe cutii (pe cutiile produse la Gherla).

Personal, cunosc următoarele serii, exemplare pe care le dețin în colecție, primindu-le cadou.

– o serie de 4 cutii, în anul 2001, cu ocazia Expoziției colecționarilor turdeni dedicată împlinirii a 40 de ani de la câștigarea Cupei României la fotbal de către echipa din divizia B,  ARIEȘUL TURDA – 12 noiembrie 1961.

*******************************

– o serie de 2 cutii, în anul 2002, realizate cu ocazia Expoziției de filumenie INDIA ON MY MIND

 

********************************

– o serie de 4 cutii, în anul 2005, cu ocazia lansării pe internet a primului site românesc cu tematica filumenie, http://www.modoro.ro/

Să sperăm cu toții că seria cutiilor concepute și realizate de Zamfir Pop să nu se oprească aici.

Cutia de chibrituri buclucaşă

Majoritatea cutiilor de chibrituri, pe care le găsim actualmente în comerţ, sunt din import: Republica Cehă, Turcia, Belarus, Rusia, Lituania, China, Pakistan, etc.

Nu doresc să comentez calitatea acestora, nici să sugerez că  apariţia acestor chibrituri ieftine a dus sau nu la dispariţia unei mari industrii româneşti, cea de producţie a chibriturilor, las asta în seama analiştilor economici.  Doresc doar să vă prezint o mică întâmplare mai degrabă haioasă: recent a apărut pe piaţa românească  un lot de cutii de chibrituri produs în Pakistan, având pe spate imprimat un text aiurea.

Se pare că cei care au făcut traducerea au folosit un program de traducere online, pe care dacă l-aţi folosit vreodată aţi constatat că te apucă râsul când citeşti textul tradus. Sigur că ele se vor îmbunătăţii, şi chiar şi în faza actuală uneori ne este de folos …

Iată ce text apare pe cutiile de chibrituri: ” Clubrit de siguranţă. A nou se hva In inlemmoa copiilox tineri intr-un loc uscat frex ati cliritul urmand o mix are de du-ie vino. Acest chobrit este fix ut dup a standardele EN 1783: 1997 Importator Capacul de Aur SRL Romania-Buxunesti Tel:0722611278 Made In Pakistan”.

Ochiul vigilent al “mass-mediei” a descoperit imediat acest lucru şi iată articolul care a apărut în presă:

http://www.ziuadevest.ro/eveniment/7796-chibrituri-cu-explicaii-in-limba-romano-pakistanez.html
Miercuri, 10 Martie 2010 19:21 , scris de Sorin Marascu

Chibrituri cu explicaţii în limba româno-pakistaneză
„Incredibil, dar adevărat: o firmă din Bucureşti a scos la vânzare pe piaţa din Timişoara şi nu numai un lot de chibrituri care au pe cutie o traducere foarte bizară. Iată cum sună instrucţiunile de folosire de pe aceste cutii de chibrituri: ” Clubrit de siguranţă. Anon se hva inlemmoa copiilox tineri intr-un loc uscat frex ati cliritul urmand o mix are de du-ie vino. Acest chobrit este fix ut dup a standardele … Importator Capacul de Aur srl Romania Buxunesti … Made in Pakistan”. Culmea este că aceste chibrituri se vând de  multe săptămâni în Timişoara şi nimeni nu ia vreo măsură.

„Pentru a retrage aceste chibrituri de pe piaţă, trebuie să primim o reclamaţie”

Reprezentanţii OPC Timiş spun că ei nu pot face decât să transmită aceste date către Bucureşti, pentru că acolo are sediul firma care a importat aceste chibrituri din Pakistan. „Noi vom lua legătura cu colegii noştri de la Bucureşti şi îi vom înştiinţa despre existenţa acestor chibrituri. Nu putem să amendăm o firmă din Bucureşti, pentru că noi avem arondat doar judeţul Timiş. Pot să vă spun că amenda pentru informarea greşită a consumatorului este între 1.000 şi 10.000 de lei. Iar pentru a retrage aceste chibrituri de pe piaţă, trebuie să primim o reclamaţie din partea unui consumator” spune Marinela Iliaş, director OPC Timiş.

„Noi nu ştim nimic despre existenţa acestor chibrituri”

Angajaţii firmei Capacul de Aur din Bucureşti, adică cei care au scos pe piaţă aceste chibrituri, spun că nu ştiu nimic despre aceste mesaje de informare greşit scrise. „Nu ştim nimic despre aceste chibrituri, noi lucram cu o firmă din Pakistan, dar am renunţat la acel contract, pentru că preţurile erau prea mari. Atunci când aveam contract cu ei, noi le trimiteam traducerile, este vina lor dacă au greşit şi dacă au pus numele firmei noastre pe aceste chibrituri, pentru că noi nu mai avem un contract cu ei. Dacă nu eram o firmă serioasă, am fi dat un număr de telefon fals, în schimb, noi l-am dat pe cel corect. Nu mi se pare normal ca firma noastră să aibă de suferit, pentru că noi nu avem nicio legătură cu aceste chibrituri”,  spune Mihaela Tasoti, angajat al firmei Capacul de Aur.”

************

Cert este că după vreo două luni de la apariţia acestui articol, colecţionară împătimită fiind, am reuşit să cumpăr un astfel de pachet de cutii de chibrituri …  ce contează pentru mine că textul e tradus aiurea, nu-i aşa ? cât despre vigilenţa celor de la firma în cauză sau despre cei ce trebuiau să ia măsuri … no comment.

Catalogul în care puteţi vedea câteva din cutiile aduse din import, îl puteţi vizualiza la adresa:
http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_din_import.htm

Una dintre preocupările mele de filumenistă este şi acela de a realiza cataloage în care sunt prezentate cutiile de chibrituri româneşti, inclusiv exemplarele produse pentru export sau cele din import.

Vă invit să le vizualizaţi la adresa:
http://www.modoro.ro/cataloagele_momir.htm
(într-un alt articol vă voi povesti mai multe despre aceste cataloage, începute cu mulţi ani în urmă de alţi colecţionari – filumenişti de seamă ai României).

Ce este de fapt Filumenia ?

Informaţii preluate din lucrarea semnată de John Henry Luker
„The Matchbox Label Collectors Encyclopaedia”, traduse de
secretarul Grupării Filumeniştilor din România, Zamfir Pop

În data de 7 aprilie 1827, farmacistul John Walker, într-un orăşel din centrul Angliei,  lipea prima etichetă pe o cutie cu chibrituri, punând, fără să se gândească la aceasta, temelia noului hobby: colecţionarea etichetelor cutiilor de chibrituri, pasiune care va primi, mai apoi, numele de filumenie. Eticheta avea marimea 60 x 40 mm şi avea inscripţionată textul :

(imagine preluată de pe net)

Cuvântul „filumenie” este format din doi termeni: cuvântul grec „philos” – iubitor şi cuvântul latin „lumen” – lumina! Deci, filumeniştii, sunt definiţi a fi  „iubitori de lumină”! Dar, aici «lumina» are înţelesul simbolic al luminii „lumina informaţiei” ce se află pe cutiile de chibrituri.

Filumenie = colecţionarea ambalajelor de chibrituri (cutii de chibrituri, plicuri de chibrituri, etichete de cutii de chibrituri, etichete de pachet, etc., precum şi a oricărui alt tip de obiect sau material care a fost utilizat pentru prezentarea, comercializarea şi depozitarea chibriturilor).

Filumenia este o pasiune mai puţin răspândită la noi în ţara. Acest lucru se datorează unei păreri greşite, conform căreia filumenia ar fi mai prejos decât „surorile sale” –  filatelia sau cartofilia.  La noi în ţară există câteva zeci de filumenişti, de toate vârstele, unii mai „vechi” cu colecţii vaste, altii mai “noi”, cu colecţii mai modeste.

După realizarea siteului http://www.modoro.ro/index.htm, cu scopul de a face cunoscută acest hobby dar totodată şi cutiile noastre româneşti fabricate de-a lungul timpului, am avut plăcuta surpriză să fiu contactată de alţi colecţionari, să aflu de existenţa unora dintre ei, în special al celor din generaţia mea, al celor care am început să colecţionăm din anii 60.

Şi întrucât am primit multe mesaje şi de la tineri colecţionari începători, mi-a venit ideea să le dau şi lor posibiltatea să se prezinte în cadrul paginii. Aşa se face că toţi cei care au dorit sunt prezentaţi în meniul Colecţionarii români http://www.modoro.ro/colectionari.htm
grupaţi în două categorii, cei din anii 60 şi cei din generaţia de azi
Colecţionari din generaţia anilor 60
Colecţionari din generaţia de azi

Am adunat la un loc şi apariţiile în mass-media, cotidiene, ziare, reviste, net, TV, radio, sau prezenţele la expoziţii:
Colecţii şi colecţionari în mass-media scrisă şi online şi pe internet

Cu bucurie constat că ideea mea de a crea acest submeniu din cadrul siteului a avut efectul scontat, şi încetul cu încetul devenim o mică comunitate a colecţionarilor filumenişti din România. Ştim unii de alţii, facem schimburi între noi, iar de fiecare dată când postez noutăţi pe site trimit un mesaj comun tuturor.
Iar cei care doresc informaţii de orice fel despre tot ce înseamnă filumenie, le-o ofer cu cea mai mare bucurie.

Poate într-o bună zi, vom reuşi şi punem la cale şi o întâlnire, să ne cunoaştem şi personal nu numai virtual, şi de ce nu să organizăm şi o mică/mare expoziţie a colecţionarilor-filumenişti din România ?.

O încurajare pentru începători şi câteva sfaturi către tinerii colecţionari-filumenişti:

„Nu numărul cutiilor e important, ci, ceea ce simţi atunci când te afli  în mijlocul lor, ceea ce simţi când descoperi o nouă piesă, dacă te bucură acea sete şi dorinţă de a împărtăşi cu alţii pasiunea pe care o ai.
Niciodată să nu arunci o cutie, oricât de uzată, murdară e, poate pentru un alt colecţionar ea este o adevărată „comoară”.
Nu privi cutia doar pentru frumuseţea ei, încearcă să descoperi şi informaţiile pe care le furnizează: Ce semnificaţie are desenul, ce reprezintă ea, unde a fost fabricată, câte beţe conţine, care e norma tehnică de fabricaţie, ce alt text este scris pe ea … cu timpul vei vedea altfel fiecare cutie, şi  fiecare informaţie nou descoperită îţi va oferi o bucurie în plus.
Încearcă să afli cît mai multe informaţii în legătură cu tot ce înseamnă „lumea chibriturilor”, doar astfel vei face saltul calitativ de la un simplu adunător la unul de colecţionar-filumenist  .”

Aştept în continuare cu bucurie mesaj de la oricine are pasiunea noastră, aceea de a ne simţi fericiţi în „lumea fascinantă a cutiilor de chibrituri„.

Producerea chibriturilor în România

Una dintre preocuparile mele permanente, paralelă cu colecţionarea propriu-zisa, este şi aceea de a culege informaţii legate de industria românească de chibrituri, dar şi aceea de a le face cunoscute. Sunt încă departe de a fi aflat totul …

Iată ce am aflat până în prezent:

Fabricarea chibriturilor în România a început în 1878, la Iaşi.
În România, industria chibriturilor a fost iniţiată de francezul Gobart, care a construit o mică fabrică de chibrituri in Bucureşti, la Filaret. În 1879, fabrica a fost cumpărata de o societate română.
Prin legea din 31 martie 1886, a luat fiinţă monopolul chibriturilor, constituit din cele trei fabrici existente la acea vreme – două in Bucuresti la Filaret şi Cotroceni (despre care nu am găsit nici o altă informaţie) şi una la Bucium (Iaşi).
Apoi prin Legea din 31 Mai 1887 privind Regia Monopolului Statului, statul cumpăra aceste fabrici, administraţia lor trecând în sarcina Regiei monopolurilor.
După unirea din 1918, fabricile din Ardeal sunt considerate fabrici din România. Rând pe rând, au fost închise toate, fiind mici. Cea de la Cluj-Napoca s-a inchis după anul 1931, in urma unui incendiu.
După cel de-al doilea război mondial, doar două fabrici mai produceau, cea de la Bucureşti (Filaret), şi cea de la Timişoara.
Fabrica de chibrituri din Bucureşti, şi-a încetat activitatea în anul 2000, iar cea de la Timişoara în anul 1963.
În anul 1962 a început transferul utilajelor fabricii de la Timişoara, la Brăila, aici luând fiinţă o nouă fabrică de chibrituri modernizată din România. Actualmente, nici această fabrică nu mai produce chibrituri.
O altă fabrică, cea de la Gherla, situată în judeţul Cluj, a funcţionat începand din anul 1984, până în anul 2005. Utilajele şi procesul de producţie, au fost cumpărate de la o fabrică de chibrituri din China. Contractul de cumpărare a fabricii a fost semnat în anul 1982, iar producţia efectivă a început la 23 august 1984.
Cea mai veche fabrică de chibrituri din Ardeal şi Banat a funcţionat la Timişoara. Înfiinţată în anul 1883, a funcţionat până în anul 1963.

Paralel cu marile unităţi industriale de producere a chibriturilor, au funcţionat şi mici unităţi manufacturiere sau ca secţii ale fabricilor de cherestea, producţia fiind mult mai scăzută, perioada de existenţă a lor fiind redusă: Praid, Baraolt, Piatra Neamţ, Azuga, Buşteni, etc.

Astazi, TOATE fabricile din România şi-au sistat producţia. Tot ce găsim în comerţ e produs în alte ţări.

Pe larg, despre aceste unităţi, în postările viitoare sau  le găsiţi în pagina web:
http://www.modoro.ro/producerea_chibriturilor_in_romania.htm

Notă:  una din întrebările la care n-am găsit răspuns până în prezent, este cea referitoare la existenţa celei de-a doua fabrici de chibrituri în Bucureşti  la Cotroceni, cea menţionata în momentul în care ia fiinţă monopolul chibriturilor: „Prin legea din 31 martie 1886, a luat fiinţă monopolul chibriturilor, constituit din cele trei fabrici existente la acea vreme – două in Bucuresti la Filaret şi Cotroceni, şi una la Bucium (Iaşi)”.
Despre cea de la Filaret ştim că a devenit în cele din urmă marea unitate cunoscută sub denumirea de Fabrica de chibrituri Bucureşti, iar, după privatizare: CHIBRO SA – Bucureşti.

Cândva în anul 2005

Odată cu apariţia internetului, a posibilităţilor oferite de acesta, colecţionară fiind, am avut curiozitatea să caut pagini cu teme de colecţii. Am sesizat că în directoarele web româneşti nu exista la acea vreme nici o pagină despre o colecţie de cutii sau etichete de cutii de chibrituri. Aşa mi-a venit ideea de a realiza eu o astfel de pagină, cu atât mai mult cu cât am dorit să prezint lumii întregi, producţia  autohtonă de ambalaje de chibrituri.

Anii au trecut …

În tot aceşti ani, am reuşit să dezvolt pagina web iniţială, în care-mi prezentam exclusiv o parte a colecţiei, în ceva mult mai complex, intr-o pagină cu multe informaţii legate de industria românească de chibrituri, respectiv producerea chibriturilor în marile fabrici de la Timişoara, Bucureşti, Brăila, Gherla, dar şi despre existenţa micilor ateliere, despre existenţa altor colecţionari români şi colecţiile lor, Cataloagele exemplarelor româneşti, divertismentul în „Lumea chibriturilor”, Actualitatea zilei pe cutiile de chibrituri, şi mai recent am încercat să călăuzesc vizitatorul pe tărâmul descifrării mesajelor şi informaţiilor inscripţionate pe cutiile de chibrituri.

Azi, martie 2010

Odată cu imensa popularitate a blogurilor, am considerat oportună realizarea acestui blog din aceleaşi considerente pe care le-am avut atunci când am realizat site-ul, şi anume, să popularizez existenţa unei pasiuni, mai puţin răspândite la noi în ţară, şi, mai ales, să  pot prezenta – celor interesaţi – cutiile de chibrituri româneşti fabricate de-a lungul anilor.

Cum am devenit colecţionară

Cum am devenit colecţionară,
iar mai apoi filumenistă

Ca oricărui copil, mi-a plăcut să mă joc cu chibriturile, chiar cu focul! Întotdeauna m-a fascinat flacăra de chibrit, flacăra focului, în general. Ţin minte cum stăteam ore în şir, să privesc focul din soba în care bunica făcea focul. Bine-înţeles că şi eu, când nu mă vedea nimeni, aprindeam zeci de chibrituri, beţe de lemne … Slavă Domnului, am avut şi eu un Înger păzitor, ca mulţi alţi copii.

Totuşi, nu aceasta a fost “flacăra”, care mi-a aprins pasiunea pentru acest hobby, cel de a colecţiona cutii de chibrituri. La vârsta de zece ani, când am adunat primele cutii, nu m-am gandit filozofic, în mod explicit la «de ce o fac?», impulsul a venit pur şi simplu … dintr-o întâmplare!

Prima, respectiv primele două cutii, le-am colecţionat, in anul 1965, la vârsta de zece ani. Fusesem cu şcoala, cu tovarăşa învăţătoare, la film. Vizionasem două filme şi apoi, la scurtă vreme dupa aceea, am văzut cutiile de chibrituri pe care erau lipite etichete cu numele filmelor pe care le văzusem. Prima care mi-a atras atenţia a fost cutia care avea eticheta cu reclama filmului Cartierul veseliei, aceasta fiind şi prima cutie colecţionată, iar peste câtva timp, apărând şi cea cu De-aş fi Harap Alb.

         

Acesta a fost de fapt momentul acela despre care se zice “ai început să observi lumea!”. Eu am început “să văd“ că există cutii de chibrituri, că există etichete lipite pe ele, că ele au o temă, şi, spre bucuria mea, privindu-le, mă fascinează. Acesta a fost “momentul” care a declanşat pasiunea, apoi, totul a venit de la sine. Tot ce-mi cădea în mână adunam, studiam, luam, ceream, mi se oferea, depindea de împrejurări, dar, pot spune că, efectiv, am ajuns să fiu o “vânătoare” de cutii, mereu în căutarea exemplarelor noi apărute … până în ziua de azi. Ultima cutie am cumpărat-o în urmă cu câteva zile.

Prieteni şi viitori prieteni: blogger, turdeanu’, ulise, zam-fir-pop, filumenie, de turda şi aefc, florina, blogolog, zolty, filumenista, dumuraru şi câţiva dintre prietenii din blogolume: stelapopa, coolnewz, g1b2i3, petedeculoare, stropidesuflet, fewstuff, linkping, cristiandima, napobloghia, catilupascu, lecturirecenzate, bloglenesrau, tanasadan, incertitudini, andibob, anaveronica, mirelapete, rokssana, gabrieladsavitsky, flaviusobeada, roxanaiordache, lunapatrata, teonegura, ivanuska, groparu, umbrelaverde, edituramateescu , cella-blogoblomovian … şi muuuuuuuulţi alţii!