Pe chibrituri: Coloana infinită, a lui Brâncuși

7 comentarii

Coloana infinită
 – o lucrare cu care ne mândrim –

– / –

Pe chibrituri: Căluțul de mare

7 comentarii

Căluțul de mare

– un simpatic animăluț –

– / –

Colegi din blogosferă: diversediversificate, Zamfir On Line, melly, patzanie9, anaveronica, Turdeanu’, noruego, danap, Ulise, bloglenesrau, iulisa, Zamphotograph, tu1074, romanianstampnews, Zamfir de Turda, desprediverselucruri, tagore6699, Amintiri din filumenie, kadiasfood, Costin, blogevent, Fotoreporter pentru mediu,stropidesuflet, abbilbal, dictaturajustitiei, cepotiface, cris-mary, atdoru, flaviusobeada, APIS, Carmen, pandhoraa, Filumenista, lunapatrata, Florina, Teonegura, Cristiandima, g1b2i3, plutacupaparude si zoltybogata

Mihai Eminescu, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

5 comentarii

În urmă cu un an postam două articole cu și despre Mihai Eminescu, respectiv apariția bustului pe o etichetă de cutii de chibrituri:

https://colectionaramodoro.wordpress.com/2011/01/13/bustul-lui-mihai-eminescu-ca-tematica-pe-cutiile-de-chibrituri-romanesti/

https://colectionaramodoro.wordpress.com/2011/01/14/originalul-bustulul-lui-mihai-eminescu-ce-a-servit-ca-model-pentru-tematica-unei-etichete-de-cutii-de-chibrituri/

Azi fiind ziua în care îl omagiem din nou, vă invit să citiți/recitiți cele două postări.

    

Pe Chibrituri: Cerbul carpatin

12 comentarii

Cerbul carpatin – mândria noastră națională

*

Prieteni din blogosferă: KARMAPOLICE, Mexikitty, nima, Adelina, SoriN, Aniela, smalldot, IULISA, OanaClara, Dana Diaconu, Maboe, Emahategan, RobertN, Lumi RO, rokssana, Zina, geanina, Ranu, Balantza.com, DANI, APIS, Tina´s PicStory, diverse, Florina, Ana, anastasia, AEFC, Nicoleta, Luiza, Shiju Sugunan, Addicted, Max Peter, Ana, Cris-Mary, tu1074, Melly, eSorin, pandhoraa, PARADISUL VERDE, aA, Clipe de Cluj, Vulturesti, C.L.M., A different blog, Tiberiu, FJ13, Vera, BLOGitse, Mihaela, Georgiana, Cristi Milla, Zamfir On Line, Zamfir Turdeanu’, Ulise, Zamphotograph, Zamfir de Turda, Amintiri din filumenie, filumenista şi muuuuulţi alţii.

Descifrarea mesajelor de pe cutiile de chibrituri – Finala Cupei Davis 1972

Un comentariu

Finala Cupei Davis 1972

Piesa prezentată: Etichetă de cutie de chibrituri.
Aplicată pe: cutiile de furnir realizate la Fabrica de chibrituri Bucureşti, conform STAS 2627-1972.
Număr catalog: 826 / 1972 (vezi catalogul virtual)
Tematica prezentată: Finala Cupei Davis 1972

Informaţiile oferite de etichetă se referă exclusiv la denumirea şi data evenimentului sportiv,  respectiv  Finala Cupei Davis, care s-a desfăşurat în perioada 13-15 octombrie 1972 la Bucureşti, România.
Pe etichetă apare imaginea unui tenismen, care ne sugerează că ar fi vorba de tenismenul român, Ilie Năstase, dar nu este o imagine fidelă, o fotografie, al acestuia.

Pentru un filumenist, informaţiile de pe etichetă sunt sumare, lipsesc elemente de genul, fabrica de chibrituri, anul stasului, informaţii necesare pentru clasificarea piesei.

Alte informaţii culese în legătură cu evenimentul prezentat pe etichetă:
La finala Cupei Davis a participat şi Ilie Năstase unul dintre cei mai importanţi jucători de tenis ai anilor 1970.
Numărul unu mondial de două ori, în 1972 şi 1973, a jucat timp de 18 ani pentru echipa de Cupa Davis a României, totalizând un număr de 146 de meciuri, din care 109 câştigate. De 3 ori a jucat finala Cupei Davis cu Statele Unite alături de Ion Ţiriac, fiind învinşi de fiecare dată.

„Cupa Davis” (cunoscută şi sub numele de „Salatiera de argint”) este un trofeu sportiv. Cel al cărui nume îl poartă trofeul, respectiv Dwight Filley Davis, a fost tenisman, visul său fiind un meci internaţional, în locul unuia interamerican. „Cupa Davis”, ca trofeu sportiv, a fost înscrisa legal la 21 februarie 1900. Ea este asigurată la Banca West din New York, astăzi valoarea ei afectivă fiind inestimabilă. Una din preţioasele tradiţii ale cupei este aceea de a grava, după fiecare finală, numele jucătorilor din echipa învingătoare şi din cea învinsă.
Sursa:http://ro.wikipedia.org/

Iată și o fotografie a tenismanului Ilie Năstase, care ar putea fi modelul etichetei prezentate :


Descifrarea mesajelor de pe cutiile de chibrituri

Lasă un comentariu

În general, transportatorul, comerciantul, cel care le depozitează, dar nici utilizatorul, nu acorda o importanţă prea mare mesajului imprimat pe ambalajul chibriturilor.

Ca şi în cazul obiectelor banale, dar fără de care nu ne mai putem imagina cotidianul, nici în materie de chibrituri, omul obişnuit nu ia seama la felurile de chibrituri, la modurile de ambalare a lor, la diversitatea mesajelor ce se aplică pe cutii şi pe plicuri.  Aceste aspecte interesează numai pe producătorii şi pe colecţionarii obiectelor respective.

Imaginile tipărite pe o cutie de chibrituri care poate fi o clădire, o personalitate, o rasă de animale, o specie de plantă, un eveniment, pot incita fantezia celui care le priveşte, iar pentru unii următorul drum va duce la o bibliotecă, la un mic studiu, la o mică descoperire, care le va aduce un dram de bucurie chiar şi pentru câteva minute.

Pentru un filumenist care doreşte o cunoaştere amănunţită a piesei respective, pe etichete, pe cutii, apar şi unele informaţii foarte importante referitoare la ţara de provenienţă, fabrica de chibrituri unde a fost realizată piesa respectivă, anul stasului dar şi câteva alte informaţii cu mai puţină importanţă, mai degrabă interesante cum ar fi numărul de beţe pe care le conţine, preţul, limba în care a fost scris textul, firma importatoare, firma care comercializează produsul respectiv, etc.

Plecând de la terminologia cuvântului filumenie potrivit căruia cuvântul „filumenie” este format din doi termeni: cuvântul grec „philos” – iubitor şi cuvântul latin „lumen” – lumină, iar filumeniştii sunt definiţi a fi „iubitori de lumină”, cu precizarea că aici „lumină” are înţelesul simbolic al „luminii informaţiei”, respectiv, mesajul care se află inscripţionat pe cutiile de chibrituri, adică pe etichetele lor, voi încerca să vă fac o mică demonstraţie a corectitudinii definiţiei date acestei pasiuni.

Ca atare în postările cu titlul Descifrarea mesajelor de pe cutiile de chibrituri, voi încerca să vă călăuzesc pe tărâmul descifrării mesajelor şi ale informaţiilor inscripţionate pe cutiile de chibrituri, dar şi să vă prezint alte informaţii suplimentare culese în legătura cu tematica respectivă.

Recensământul populației și al locuințelor – ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

6 comentarii

România, ca stat membru, respectă legislaţia Uniunii Europene în domeniul statistic, precum şi recomandările ONU şi EUROSTAT în privinţa efectuării recensămintelor populaţiei şi ale locuinţelor, conform cărora statele membre au obligativitatea efectuării recensămintelor la începutul fiecărui deceniu. Primul an de referinţă va fi anul 2011.

În urma efectuării recensământului populaţiei şi al locuinţelor din anul 2011, România ca stat membru va prezenta Comisiei Europene date referitoare la populaţie, incluzând caracteristici demografice, sociale şi economice ale persoanelor individuale, nucleelor familiale şi ale gospodăriilor, precum şi caracteristici cu privire la locuinţe şi clădiri în care se află locuinţe.

Recensământul populației a fost popularizat pe cutiile de chibrituri românești cu două ocazii, în anul 1966 și în anul 1977:

– Recensământul din anul 1966 pe o serie de 3 etichete pentru cutiile de chibrituri realizate la Fabrica de chibrituri București, nr. Catalog //609-611// anul 1966

 

– Recensământul din anul 1977 pe o cutie de chibrituri din carton, realizat la Fabrica de chibrituri din Brăila, în anul 1977  (catalog în curs de completare).

 

La o studiere mai atentă a informațiilor inscripționate pe etichete respectiv pe cutia de carton putem afla cu exactitate nu numai anul ci și perioada în care a avut loc acțiunea de recensământ, primul cel din anul 1966 a început la 15 martie iar cel din 1977 a avut loc în perioada 5-12 ianuarie.

Etichetele pot fi vizualizate în lista Catalogului de etichete de cutii de chibrituri românești și la adresa:
http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_3.htm

Turismul ca tematică pe cutiile de chibrituri româneşti – 03

Lasă un comentariu

Serie de 2 etichete lipite pe cutiile de chibrituri realizate la Fabrica de chibrituri Bucureşti, anul 1964.

Ele se regăsesc în Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri, Bucureşti, ediţia 1990, autor Vasile D. Chiţac,  varianta virtuală autor: Dorotea Momir,
fila http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_2.htm , la numărul de catalog 560-561.

     

STAS 2627

6 comentarii

STAS 2627 sunt standardele tehnice în baza cărora s-au produs chibriturile în România.
Periodic aceste standarde se modificau, iar în mod excepţional în unele perioade,  au existat şi alte norme tehnice.
În general aceste standarde erau inscripţionate pe etichetele, cutiile şi plicurile de chibrituri fabricate, dar au existat şi perioade în care acest text lipsea.

Abia începând cu STAS 2627-1986, acesta apare pe toată gama de cutii fabricate în România.

Din propriul meu studiu al acestor standarde tehnice inscripţionate pe cutiile de chibrituri româneşti am întocmit un mic centralizator pe care vi-l prezint mai jos:

(Notă:  toate cele prezentate în acest articol pot fi vizualizate într-o prezentare amplă cu imagini, la adresa http://www.modoro.ro/stas_2627.htm )

N.I. 92  / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Bucureşti

N.I. 92  / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Timişoara

STAS 2627 / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Bucureşti

STAS 2627 / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Timişoara

STAS 2627 / 1955, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Bucureşti

STAS 2627 / 1955, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Timişoara

STAS 2627 / 1955, text inscripţionat pe cutiile din carton produse la Brăila

STAS 2627 / 1964, text inscripţionat pe cutiile din carton produse la Brăila

Notă: în perioada 1956-1972, pe etichetele şi cutiile fabricate nu s-a inscripţionat norma tehnică,

excepţie făcând exclusiv cutiile de carton de Brăila cu stas-ul anului 1964 şi plicurile de chibrituri de Bucureşti cu NII 1 /1971

Standardele tehnice au fost modificate şi în :
STAS  2627 / 1972, STAS  2627 / 1973, STAS  2627 / 1978,
STAS  2627 / 1979, STAS  2627 / 1980, STAS  2627 / 1981,
STAS  2627 / 1982, STAS  2627 / 1986
(imagini vezi la adresa: http://www.modoro.ro/stas_2627.htm  ).

Pe primele cutii din carton produse la Gherla apare textul inscripţionat NTR 3814 / 1982

iar pe cutiile din carton de chibrituri de menaj  produse la Bucureşti  NTR 3909 / 1984,

şi NTR 9891 / 1980 pe cutiile de chibrituri de menaj produse la Gherla

STAS 2627 / 1986 a fost ultima norma tehnică inscripţionată pe toate cutiile până în momentul sistării producţiei autohtone de chibrituri: în anul 2000 la Fabrica de chibrituri de la Bucureşti, şi în anul 2005 la Fabricile de chibrituri de la Brăila şi Gherla.
 
Pe majoritatea cutiilor de chibrituri comercializate (şi nu produse !!!)  actualmente în România este inscripţionat textul EN 1783-1997, ceea ce confirmă producerea lor în statele Uniunii Europene.

**************

Mai jos puteţi citi un material conceput de colecţionarul Şuli Ladislau, despre standardele tehnice dar şi alte aspecte legate de producerea chibriturilor
 
Dacă în România avem STAS-uri (adică STAndarde de Stat), în Germania era DIN (Deutsche Industrie Normen) , în Franţa AFNOR, în URSS GOST, etc.  iar acum pe plan mondial există  ISO
Şi în Uniunea Europeană există standarde şi institut de standardizare. Pe cutiile de chibrituri produse în statele Uniunii Europene este inscripţionat: EN 1783-1997.

    NI-ul de pe cutii înseamnă Norma Internă. Când o fabrică reuşea să producă mai bine decât prevedea STAS-ul putea să specifice acest lucru pe produsul lor. Nu toate întreprinderile fiind în stare să treacă la cerinţele acestei norme, aceasta nu putea deveni noul STAS.

     În cazul NII este vorba de Norma Internă a Intreprinderii. De exemplu achiziţionarea unui echipament modern din străinătate în cazul unei fabrici care producea chibrituri cu caracteristici specifice, făcea imposibilă extinderea lui la toată  industria.

     NTR este aşa numită Norma de Tranzit. Când după ce un produs a fost fabricat fără standard sau că este nou, norma după care este fabricat este cea care face tranziţia spre STAS.

     În Catalogul etichetelor româneşti de cutii de chibrituri al domnului Chitac se întâlneşte de mai multe ori expresia RMS ceea ce vine de la Regia Monopolurilor de Stat. Producţia de chibrituri în Romania a devenit monopol de stat prin legea din 31 martie 1886.

 Ca un băţ de chibrit să fie în stare să aprindă un foc tija lui trebuie şi ea să ardă. Indiferent din ce este facută tija: lemn, carton, bumbac sau alt material inflamabil aceasta va fi higroscopică, adică va absoarbe apa din aerul atmosferic. Deci se va aprinde mai greu.
     Pentru a impiedica asta, tija va fi impregnată cu ceară, parafină sau altele pe o anumită porţiune. Dar astfel tija devine mult prea inflamabilă şi riscă să ardă degetele utilizatorului. Contra acestui lucru restul tijei va fi impregnat cu fosfat de amoniu sau borax sau alte produse.
     Tratamentul tijei trebuie uneori să asigure şi o rigiditate a jarului format, ca acesta să nu cadă prea repede,  producând un eventual incendiu. 
    Ca „gămălia” tijei să nu ia foc în cutie din cauza frecării lor una de cealaltă, aceasta va fii la rândul ei tratată cu deosebite produse.
   
     Pentru a face cutii de lemn se foloseşte de obicei lemnul de plop.
     Din păcate o mare parte din lemnul recoltat nu este bună pentru făcut cutii şi nu este bună de nimic altceva decât de făcut carton de joasă calitate. (Fiind lemn moale nu este bun de foc, nu este rezistent pentru a fi folosit in constructii, etc.). Cartonul făcut din lemn de plop este bun de făcut cutii de chibrituri iar raportul de preţ pe numărul de cutii este mai favorabil cartonului şi nu lemnului chiar şi atunci când cartonul este albit cu clor sau alte produse şi rezidurile tratate contra poluării.
 
     Toate acestea asigură o calitate minimă pentru un produs pentru teritoriul unde standardele respectiv au putere de lege. Fiecare intreprindere care fabrică un produs standardizat are dreptul sa îl facă mai bun dar nici într-un caz nu mai rău. Deci este normal ca standardele sa se modifice cu timpul. Sau imbunătaţiri ale calităţii în sine sau mărirea exigenţelor de securitate pot determina aceste modificări. Nu este de neglijat nici aspectul financiar.
Dorinţa de a menţine sau mări profitul fac ca cercetarea în domeniul chibriturilor să continue.

     Legile de securitate la locul de muncă sau cele privind poluarea fac ca producerea de chibrituri să fie tot mai scumpă. Dacă nu au posibilitatea să se adapteze noilor condiţii, fabricilor de chibrituri nu le rămâne altceva decât sau să-şi închidă definitiv porţile sau să se mute în alte ţări.

     Electricitatea în domeniul casnic, brichetele şi propaganda antifumat fac ca cererea de chibrituri să se diminueze.

************

Un motiv în plus ca să considerăm fiecare cutie de chibrituri fabricat cândva la noi în România un lucru preţios, care se merită colecţionat, păstrat şi prezentat celor care nu au avut şansa să le vadă, sa le colecţioneze.

Banatul pe cutiile de chibrituri româneşti

3 comentarii

Timişoreancă şi bănăţeancă fiind, una din tematicile mele preferate pe cutiile de chibrituri este cea legată de Timişoara, de Banat.

În cele ce urmeză vă prezint exemplarele produse de-a lungul timpului, la diversele fabrici de chibrituri din România:

Cutie de chibrituri de furnir produsă la Fabrica de chibrituri Bucureşti în anul 1964, din seria EXPOZIŢIA DE MOSTRE, a cărei etichetă face referire la o expoziţie de mostre organizată la Timişoara în anul 1964. (notă: mi-am propus să caut în Biblioteca oraşului informaţii referitoare la acest eveniment).
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_2.htm


Cutii de chibrituri de furnir produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1969, din seria INDUSTRIA LEMNULUI, care fac reclamă produselor fabricate la Intreprinderea Tehnolemn Timişoara: rechizite şcolare şi scaunele pliante pentru export.
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_3.htm

Cutie de chibrituri de furnir produsă la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1971, cu ocazia anului aniversar, 200 de ani de existenţă a Uzinei de construcţii de maşini Reşiţa, fondat[ în 3 iulie 1771, situată în partea de sud-vest a României, într-o pitorească zonă depresionară a Banatului Montan, la vest de munţii Semenicului
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm

Cutii de chibrituri de furnir produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1976, din seria HANURI ŞI MOTELURI, fac reclama la două unităţi hoteliere şi de alimentaţie publică din Banat, Motelul Tibiscum din judeţul Caraş-Severin şi Hanul „Ana Lugojana”, judeţul Timiş.
Hanul „Ana Lugojana” este situat pe DN 68A, km9, în vecinătatea oraşului Lugoj, puţini sunt bănăţenii care trecând pe aici cu maşina să nu oprească pentru un scurt popas şi să guste specialitatea casei.
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm

Cutie de chibrituri din carton, realizată la Fabrica de chibrituri Gherla, o cutie personalizată, care face reclamă Centrului Comercial Bega din Timişoara, acesta fiind singurul centru comercial din centrul oraşului. Clădirea a fost construită ca magazin universal în 1973, proiectul fiind realizat de IPROTIM, avându-l ca şef de proiect pe arh. Vasile Oprişan, şi este situată pe str. Carol Telbisz (denumire veche: Bocşa), Cartierul CETATE, nr. 3.
vezi: http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_13.htm

Înainte de a fi dată în folosinţă aceast complex, tineri angajaţi ai diferitelor unităţi din oraş, am fost repartizaţi la muncă voluntară. Ţin minte că eu am cărat o zi întreagă cutii cu tuburi de neon, dintr-o baracă în complex.

Cutii de chibrituri din carton, realizate la Fabrica de chibrituri Bucureşi, Seria: OJT Timiş, cutii personalizate, care fac reclamă Oficiului Judeţean de Turism Timiş şi a două staţiuni renumite din zonă: Băile Calacea şi Băile Buziaş, acesta din urmă fiind considerată de forurile medicale de specialitate staţiunea etalon pentru profilaxie şi recuperare în bolile cardio-vasculare.
vezi: http://www.modoro.ro/catalog_cutii_chibrituri_bucuresti_momir_02.htm

Toate aceste exemplare sunt cuprinse în Cataloagele cutiilor de chibrituri produse în România, cataloage care pot fi vizualizate în siteul http://www.modoro.ro/, în submeniul  http://www.modoro.ro/cataloage.htm

Ce este de fapt Filumenia ?

4 comentarii

Informaţii preluate din lucrarea semnată de John Henry Luker
„The Matchbox Label Collectors Encyclopaedia”, traduse de
secretarul Grupării Filumeniştilor din România, Zamfir Pop

În data de 7 aprilie 1827, farmacistul John Walker, într-un orăşel din centrul Angliei,  lipea prima etichetă pe o cutie cu chibrituri, punând, fără să se gândească la aceasta, temelia noului hobby: colecţionarea etichetelor cutiilor de chibrituri, pasiune care va primi, mai apoi, numele de filumenie. Eticheta avea marimea 60 x 40 mm şi avea inscripţionată textul :

(imagine preluată de pe net)

Cuvântul „filumenie” este format din doi termeni: cuvântul grec „philos” – iubitor şi cuvântul latin „lumen” – lumina! Deci, filumeniştii, sunt definiţi a fi  „iubitori de lumină”! Dar, aici «lumina» are înţelesul simbolic al luminii „lumina informaţiei” ce se află pe cutiile de chibrituri.

Filumenie = colecţionarea ambalajelor de chibrituri (cutii de chibrituri, plicuri de chibrituri, etichete de cutii de chibrituri, etichete de pachet, etc., precum şi a oricărui alt tip de obiect sau material care a fost utilizat pentru prezentarea, comercializarea şi depozitarea chibriturilor).

Filumenia este o pasiune mai puţin răspândită la noi în ţara. Acest lucru se datorează unei păreri greşite, conform căreia filumenia ar fi mai prejos decât „surorile sale” –  filatelia sau cartofilia.  La noi în ţară există câteva zeci de filumenişti, de toate vârstele, unii mai „vechi” cu colecţii vaste, altii mai “noi”, cu colecţii mai modeste.

După realizarea siteului http://www.modoro.ro/index.htm, cu scopul de a face cunoscută acest hobby dar totodată şi cutiile noastre româneşti fabricate de-a lungul timpului, am avut plăcuta surpriză să fiu contactată de alţi colecţionari, să aflu de existenţa unora dintre ei, în special al celor din generaţia mea, al celor care am început să colecţionăm din anii 60.

Şi întrucât am primit multe mesaje şi de la tineri colecţionari începători, mi-a venit ideea să le dau şi lor posibiltatea să se prezinte în cadrul paginii. Aşa se face că toţi cei care au dorit sunt prezentaţi în meniul Colecţionarii români http://www.modoro.ro/colectionari.htm
grupaţi în două categorii, cei din anii 60 şi cei din generaţia de azi
Colecţionari din generaţia anilor 60
Colecţionari din generaţia de azi

Am adunat la un loc şi apariţiile în mass-media, cotidiene, ziare, reviste, net, TV, radio, sau prezenţele la expoziţii:
Colecţii şi colecţionari în mass-media scrisă şi online şi pe internet

Cu bucurie constat că ideea mea de a crea acest submeniu din cadrul siteului a avut efectul scontat, şi încetul cu încetul devenim o mică comunitate a colecţionarilor filumenişti din România. Ştim unii de alţii, facem schimburi între noi, iar de fiecare dată când postez noutăţi pe site trimit un mesaj comun tuturor.
Iar cei care doresc informaţii de orice fel despre tot ce înseamnă filumenie, le-o ofer cu cea mai mare bucurie.

Poate într-o bună zi, vom reuşi şi punem la cale şi o întâlnire, să ne cunoaştem şi personal nu numai virtual, şi de ce nu să organizăm şi o mică/mare expoziţie a colecţionarilor-filumenişti din România ?.

O încurajare pentru începători şi câteva sfaturi către tinerii colecţionari-filumenişti:

„Nu numărul cutiilor e important, ci, ceea ce simţi atunci când te afli  în mijlocul lor, ceea ce simţi când descoperi o nouă piesă, dacă te bucură acea sete şi dorinţă de a împărtăşi cu alţii pasiunea pe care o ai.
Niciodată să nu arunci o cutie, oricât de uzată, murdară e, poate pentru un alt colecţionar ea este o adevărată „comoară”.
Nu privi cutia doar pentru frumuseţea ei, încearcă să descoperi şi informaţiile pe care le furnizează: Ce semnificaţie are desenul, ce reprezintă ea, unde a fost fabricată, câte beţe conţine, care e norma tehnică de fabricaţie, ce alt text este scris pe ea … cu timpul vei vedea altfel fiecare cutie, şi  fiecare informaţie nou descoperită îţi va oferi o bucurie în plus.
Încearcă să afli cît mai multe informaţii în legătură cu tot ce înseamnă „lumea chibriturilor”, doar astfel vei face saltul calitativ de la un simplu adunător la unul de colecţionar-filumenist  .”

Aştept în continuare cu bucurie mesaj de la oricine are pasiunea noastră, aceea de a ne simţi fericiţi în „lumea fascinantă a cutiilor de chibrituri„.

Sărbătorile pascale, ca tematică pe cutiile de chibrituri româneşti

Un comentariu

Sfintele Sărbători de Paşti reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Elemente cum ar fi sosirea iepuraşului de Paşti, vopsirea ouălor, sau căutarea ouălor colorate, sunt obiceiuri asociate acestei sărbători şi sunt sărbătorite chiar şi de  necreştini.

Aceste elemente au fost larg reprezentate pe cărţi poştale, felicitări de sărbători, dar şi pe cutiile de chibrituri româneşti!!!,

Iată câteva exemplare:

Cutii de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Brăila

Cutii de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Gherla

Colecţionarii filumenişti români vă urează un Paşte fericit! alături de cei dragi.

Older Entries