Pe chibrituri: Peisaj exotic

Lasă un comentariu

Peisaj exotic

– de care, ne va fi dor, mereu –

*

Vă sugerez să citiţi: On Line, Turdeanu‘, Ulise, Zamphotograph, Amintiri, De Turda, AEFC, Colecţionara, Florina şi altele

Sărbătorile de Crăciun, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

5 comentarii

Cu aceste imagini ale cutiilor de chibrituri românești, vă urez un  Crăciun fericit și Un An Nou fericit, alături de cei dragi.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Seria de fluturi, o tematică de pe cutiile de chibrituri românești, foarte îndrăgită și cunoscută

8 comentarii

O tematică îndrăgită de toți colecționarii români, este Seria de fluturi.

Majoritatea colecționarilor tineri care m-au contatat de-a lungul anilor au amintit de această serie, iar pentru unii dintre ei, această serie le-a dat impulsul de a deveni colecționari.

Lucru interesant și constatat personal, este că, și persoane care nu sunt colecționari, fără excepție, la vederea seriei, și-au adus aminte de ea.

Calitatea cartonului și al desenului acestor cutii nu este una de excepție, ci doar una medie specifică cutiilor produse în România până la privatizarea fabricilor, dar, cu toate acestea, poate tematica, poate gingășia fluturelui în general, a făcut ca această serie să fie atât de cunoscută și îndrăgită de noi toți.

Ceea ce puțină lume știe, este faptul că, seria de fluturi a apărut doar pe cutiile de carton cu imaginea tipărită direct pe carton și a fost produsă la ambele fabrici, atât la Brăila cât și la București, după anul 1986, ea fiind reluată de mai multe ori, atât înainte cât și după privatizarea fabricilor, a fost tipărită atât pe cutii cu 38 cât și pe cele cu 50 de bețe, și conține 9 exemplare.

Cum deducem aceste informații?, simplu, pe spatele fiecărei cutii de carton există inscripționate date referitoare la denumirea unității producătoare, norma tehnică de fabricație și anul de implementare a normei tehnice respective, în cazul nostru, STAS 2627-86, numărul de bețe pe care le conține cutia, 38 sau 50, de multe ori chiar și prețul cutiei de chibrituri. Ca o excepție de la regulă, au existat două serii tematice, a căror denumire apare inscripționat pe spatele cutiilor produse la P.A.L.-S.A. Brăila, cea în discuție fiind Seria fluturi, 9 modele. Cealaltă serie, a fost cea cu Desene animate, 4 modele.

În cazul ambelor fabrici de chibrituri, reluarea și retipărirea aceleiași tematici, cu desenul identic, a fost larg aplicată, în cele mai multe cazuri cu diferențe abia perceptibile pentru cineva care nu le studiază atent.

Una din preocupările mele de colecționar este și aceea de a studia aceste informații, de a le descifra. Este un aspect pe care eu îl recomand întotdeauna prietenilor mei tineri colecționari.

În imaginile de mai jos vă voi prezinta seriile de cutii de chibrituri cu tematica Fluturi, care au apărut de-a lungul anilor.

Imaginea celor nouă fluturi de pe fața cutiilor, au fost identice în cazul fiecarei serii apărute:

 

 

 

 

Iată și seriile care au apărut de-a lungul timpului la:
(notă: pentru simplificare am postat doar câte un exemplar al seriei)

Fabrica de chibrituri București

1)

– Unitatea producătoare: Fabrica de chibrituri București
– Norma tehnică: STAS 2627-86
– Nr. de bețe: 50 bețe
– produsă între anii 1986-1990

2)

– Unitatea producătoare: Societatea Comercială CHIBRO S.A. –  București
– Norma tehnică: STAS 2627-86
– Nr. de bețe: 50 bețe
– produsă după anul 1990, după privatizarea unității

Fabrica de chibrituri Brăila

3)

– Unitatea producătoare: Combinatul de prelucrare a lemnului Brăila
– Norma tehnică: STAS 2627-86
– Nr. de bețe: 50 bețe
– produsă între anii 1986-1990

4)

– Unitatea producătoare: P.A.L.-S.A. Brăila
– Norma tehnică: STAS 2627-86
– Nr. de bețe: 38 bețe
– produsă după anul 1990, după privatizarea unității

5)

– Unitatea producătoare: P.A.L.-S.A. Brăila
– Norma tehnică: STAS 2627-86
– Nr. de bețe: 38 bețe
– produsă după anul 1990, după privatizarea unității

Notă: diferența dintre ultimele două serii sunt existența sau absența:
– numărului de ordine de pe fața cutiei
– denumirii seriei de pe spatele cutiei

O altă diferență între toate cele 5 serii, este și numărul de chibrituri pe care le conține cutia, dacă în cazul cutiilor produse la Brăila avem și  cutii cu un conținut de 50 de bețe (prima serie) și de 38 de bețe (seria a doua și a treia), în cazul cutiilor de București avem doar cutii cu un conținut de 50 de bețe, și asta pentru că, la Fabrica de chibrituri București nu s-au produs cutii cu 38 de bețe.

Aș fi curioasă câți dintre cei care veți citi această postare își amintesc de această superbă serie produsă la noi în România?.

7 Noiembrie, tematică pe cutiile de chibrituri românești

3 comentarii

Data istorică de 7 Noiembrie a făcut obiectul tematic al unei etichete de cutii de chibrituri, lipită pe cutiile de furnir produse la Fabrica de chibrituri Timișoara.

Eticheta realizată în două culori, roșu și negru, apare în Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri,  autor Vasile D. Chiţac, la nr. 221 din anul 1950,
http://www.modoro.ro/catalog_chitac_etichete.htm

  

Evenimentul istoric cunoscut sub denumirile de Revoluția din Octombrie sau de Revoluția Bolșevică, a fost lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat puterea cu forța de la guvernul socialist al lui Kerenski, și care a inaugurat a doua fază a Revoluției Ruse din 1917.
Lovitura de stat din data de 25 octombrie 
1917 (după calendarul iulian încă în uz la acea vreme în Rusia, sau 7 noiembrie 1917 după calendarul gregorian) a fost organizată de bolșevici sub conducerea lui Vladimir Ilici Lenin și e considerată prima revoluție comunistă din secolul al XX-lea, revoluție bazată pe ideile lui Karl Marx.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_Octombrie

Muzee și Case Memoriale, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu

Muzeele și Casele memoriale din România au fost puțin popularizate pe cutiile de chibrituri românești.

În cele ce urmează vă prezent cele câteva exemplare care au apărut totuși de-a lungul timpului:

Muzeul Tehnic, din București  etichetă lipită pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1968, nr. catalog 726

Muzeul memorial pictor Gheorghe Tăttărescu, din București – etichetă lipită pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1969, nr. catalog 730, Seria Muzee

Casa memorială George Bacovia, din Bacău – etichetă lipită pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1969, nr. catalog 731, Seria Muzee

– Muzeul (Krikor) Zambaccian, din București – etichetă lipită pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1969, nr. catalog 732, Seria Muzee

– Muzeul de Istorie al României, din București – etichetă lipită pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1971, nr. catalog 779

Monumentul triumfal de la Adamclisi, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu

Monumentul triumfal de la Adamclisi, a făcut obiectul tematic a două cutii de chibrituri românești, identice ca și desen, produse la Fabrica de chibrituri București, prima având inscripționată pe spatele cutiei, stas 2627-78 iar al doilea stas 2627-81, de unde putem deduce că au fost tipărite în ani diferiți.
Cu regret, cel de al doilea exemplar, nu îl dețin în colecție, așadar vă pot oferi doar o imagine fotocopiată alb-negru.

Câteva informații culese de pe internet

sursa: http://www.mamaia.info/Mausoleul_Adamclisi.html

„La inceputul secolului al XX-lea a fost  descoperit  in Romania un  complex arheologic  de o deosebita insemnatate fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul tarii noastre. Este  vorba  de ruinele Monumentului triumfal Trophaeum Traiani si  vestigiile cetatii Trophaeum  Traiani, aflate  in  comuna Adamclisi  din Dobrogea. In aceste locuri, in iarna anului 101-102 au avut loc grele batalii intre romani si dacii aliati cu sarmatii.

Impresionantul monument, de forma circulara, a fost ridicat din porunca imparatului Traian in anul 109. Scenele de lupta, reprezentand atat  vitejia romanilor cat si eroismul dacilor, au fost  sculptate in basoreliefuri pe blocuri mari de piatra (metope), ce inconjurau ca un brau lat monumentul.

Imaginile de pe aceste metope dezvaluie uimitoare asemanari cu infatisarea si portul caracteristice azi taranilor din regiunea de munte si deal din  tara noastra. De jur  imprejur,  monumentul avea sapte randuri de trepte de piatra, iar deasupra  se inalta un soclu purtand statuia sculptata a unui ostas imbracat cu armura.”

Alte informații extrem de interesante și bine documentate, puteți citi și la adresa:

http://www.cjc.ro/proiect_histria/Histria/ISTORIE/ADAMCLISI/adamclisi.html

” … Considerata drept cea mai mare asezare civila romana de pe teritoriul Dobrogei si construita in acelasi timp cu Monumentul comemorativ, cetatea era locuita de familiile veteranilor care au participat la razboaiele dacice ale lui Traian si au fost colonizati aici. Orasul ajunsese la rangul de « municipium »pe vremea imparatului Septimiu Sever (193-211) dar fiind distrus de goti a trebuit sa fie reconstruit din temelii asa cum arata o inscriptie din anul 316, prin grija imparatului Constantin cel Mare. Cu acest prilej orasul a fost inzestrat cu noi ziduri de aparare masive, dar neputind rezista totusi atacurilor distrugatoare ale avarilor (anul 587), el a fost definitiv parasit si a disparut de pe scena istoriei, dupa o existenta de peste cinci secole.”

Iată și o fotografie actuală a Monumentului

Stau de multe ori și mă gândesc, și nu găsesc o explicație logică, în cazul acestor tematici interesante, cu caracter istoric, educativ în cele din urmă, ele au fost concepute, gândite, aprobate și apoi tipărite pe miile de cutii de chibrituri, de ce nu s-a considerat necesară, tipărirea denumirii obiectivului respectiv, astfel scopul educativ având și o finalitate, nu ?, eu una mă îndoiesc, că toți cei care vedeau imaginea respectivă, aflau așa din senin, pur și simplu, și ce anume văd …

1 Mai, Ziua Internațională a Muncii, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu

Ziua de 1 mai, Ziua Internațională a Muncii, a făcut obiectul tematic al câtorva etichete de cutii de chibrituri românești, în anii 50, lipite pe cutiile produse la Fabrica de chibrituri București, Timișoara.

Fabrica de chibrituri București, nr. catalog 50/1950

0200_1950_bucuresti

 

 

 

 

 

 

Fabrica de chibrituri București, nr. catalog 242/1951

 

Fabrica de chibrituri Timișoara, nr. catalog 259/1951

Fabrica de chibrituri București, nr. catalog 271/1952

0271_1952_bucuresti

 

 

 

 

 

 

Fabrica de chibrituri Timișoara, nr. catalog 285/1952

0285_1952_timisoara

 

 

 

 

 

 

 

Alte etichete din aceeași perioadă, cu text propagandist specific vremii, puteți vedea la următoarea adresă: http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_1.htm

Câteva informații interesante legate de însemnătatea zilei de 1 Mai:

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Muncii

În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești.
Cu timpul, 1 Mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii. Există și excepții, de exemplu Australia, Elveția și Statele Unite, unde 1 Mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea țărilor vest europene, ziua de 1 Mai este zi liberă.
În țările comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiție a mișcării muncitorești internaționale.
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialist  în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde, coloanele de muncitori în ținute festive fiind nevoite să scandeze lozinci și să poarte pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată.

Decebal, regele dacilor, pe cutiile de chibrituri românești

2 comentarii

Decebal, regele dac care a domnit între anii 87-106, apare pe una din etichetele lipite pe cutiile de chibrituri românești din furnir, produse la Fabrica de chibrituri București în anul 1975, conform stas 2627-73, număr de catalog,  881.
http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm

Chipul regelui, apare pe etichetă alaturi de numele orașului  Apoulon /Alba Iulia, si anul aniversar 2000. După câte se știe înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică APOULON, important centru fortificat mentionat pe hărțile vremii.

Ar fi multe de povestit despre Decebal, dar, nefiind istoric, nu ma hazardez s-o fac, au făcut-o alții cu mai mare pricepere decât mine, așadar, pentru doritori, mai multe informații despre regele Decebal și vechea așezare dacică, puteți afla accesând linkurile:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Decebal  și   http://ro.wikipedia.org/wiki/Alba_Iulia

Am descoperit pe internet și un portret realizat de artistul plastic Ion Vasiu, portret aproape identic cu cel de pe etichetă

ambele având, după părerea mea, ca sursă de inspirație portretul lui Decebal de pe Columna lui Traian,

http://www.dacoromania-alba.ro/nr26/columna_lui_traian.htm

Grupul statuar Traian, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu


Grupul statuar Traian, respectiv Bustul Împăratului Traian, au apărut de mai multe ori, atât pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri București, cât și pe cele produse la Brăila.

Iată-le prezentate în ordinea apariției lor:

Bustul ÎmpăratuluiTraian din întregul Grup statuar, a apărut pe o etichetă dintr-o serie de etichete de cutii de chibrituri, lipită pe cutiile de furnir produse la Fabrica de chibrituri București în anul 1968, seria numită Brăila 600, cu ocazia sărbătoririi a 600 de ani de atestare documentară a orașului Brăila, , număr catalog nr. 676-684, iar al etichetei în cauză, nr. 684.

http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_3.htm

Întreg Grup statuar a apărut apoi pe cutiile de chibrituri din carton, cu imaginea tipărită direct pe carton, produse la Fabrica de chibrituri Brăila,

în anul 1978,

 

cu mici diferențe legate de orientarea textului și existența sau lipsa benzii albe de pe spatele cutiilor, de culoarea de fond de pe spatele cutiei cât și orientarea întregului Grup statuar, primele două fiind o prezentare în oglindă.

în anul 1981,


în anul 1982,


notă: la prima privire ultimele două cutii, par identice, dar la o privire mai atentă sesizăm diferența, aceasta fiind, că pe cutia produsă după stas 2627-81 apare pe spatele cutiei textul BRĂILA și ÎMPĂRATUL TRAIAN, în timp ce pe a doua, cea produsă conform stas 2627-82 acest text lipsește).


Alte informaţii culese de pe internet în legătură cu tematica prezentată pe cutie:
In anul 1904, in Piata Sf. Arhangheli se ridica grupul statuar Traian, opera a sculptorului Tache Dimo-Pavelescu cu ocazia implinirii a 1800 de ani de la cucerirea Daciei si a patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I.
Bustul semnat si datat lateral dreapta – Take D. Pavelescu sculptor 1904
Material – bronz
Soclu – piatra si marmura
Pe spatele soclului, inscriptia – Iion D. Trajanescu, arhitect
Dimensiunile bustului – 130 x 106 x 70 cm
Dimensiunile grupului de personaje de la baza monumentului – 260 x 140 x 70 cm
Dimensiunile soclului – 380 x 127 x125 cm
Basoreliefurile de bronz incastrate pe soclu reprezinta:
Pe fata soclului – Lupoaica alaptand pe Romulus si Remus ; dimensiuni – 20 x 38 cm
Lateral stanga – Scena din razboaiele daco – romane; dimensiuni – 69 x 26 cm
Lateral dreapta – Columna lui Traian; dimensiuni 69 x 26
Sursa: http://www.calificativ.ro/

Iată și două imagini fotografiate ale Monumentului, care au făcut obiectul tematic al cutiilor de chibrituri prezentate.


Monumentul Pompierilor din Bucureşti, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

4 comentarii

Monumentul pompierilor din București, a făcut obiectul unei tematici pe cutiile de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri București, în anul 1983, Număr catalog: 1982-001/1982, veza Catalogul virtual, realizat de subsemnata
http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_carton_bucuresti_momir_03.htm

Cutia de chibrituri realizat din carton cu imaginea tipărită direct pe carton, a fost produsă cu ocazia anului aniversar 1848-1983, la 135 de ani de la evenimente.

Monumentul este închinat eroilor pompieri care au ripostat trupelor otomane venite să înnăbușe revoluția din 1848.

Vă prezint și câteva imagini cu originalul, culese de pe internet.

Ca un fapt interesant de remarcat este că, în prima imagine vedem aproape aceeși imagine, același fundal, cât și bradul din dreapta monumentului. Următoarea imagine reprezintă Monumentul pe o carte poștală de epocă, iar cea de a treia este o fotografie din zilele noastre, în care deja este vizibilă clădirea Hotelului Marriott. Mai mult

Statuia Lupa Capitolina, ca tematică pe cutiile de chibrituri românești

Un comentariu

În multe orașe ale României întâlnim „Statuia Lupa Capitolina”, cunoscută și ca „Statuia Lupoaicei”.

Această statuie, a făcut obiectul tematicii mai multor cutii de chibrituri românești din carton, cu imaginea tipărită direct pe carton, produse la Fabricile de chibrituri de la Brăila și Gherla.

– cutie de chibrituri  produsă la Fabrica de chibrituri Brăila, după stas 2627-73, ca atare apărut după anul 1973, în două variante, cu și fără model pe fondul pe care este tipărită imaginea

    

– cutie de chibrituri  produsă la Fabrica de chibrituri Gherla, după NTR  3814-82, produs printre primele cutii cândva după august 1984, în două variante, cu modelul în relief și simplu

cu denumirea producătorului de pe spatele cutiei: Fabrica de Chibrituri Gherla

varianta: cu modelul în relief

varianta: cu modelul simplu, doar tipărit pe carton

cu denumirea producătorului de pe spatele cutiei: Combinatul de Prelucrare a Lemnului Gherla

Alte variante de culori puteți vedea la adresa:

http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_03.htm

– cutie de chibrituri  produsă la Fabrica de chibrituri Gherla, după STAS 2627-86, ca atare produs după anul 1986

cu denumirea producătorului de pe spatele cutiei: C.P.L. Gherla (Combinatul de Prelucrare a Lemnului Gherla)


Alte variante de culori puteți vedea la adresa:

http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_13.htm


Căutând informații legate de această tematică am găsit multe informații interesante la adresa:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lupa_Capitolina (cu multe alte amănunte …)

Lupa Capitolina (în italiană Lupoaica de pe Capitol), denumită și Lupa romana, este o statuie de bronz etruscă, turnată probabil în secolul 5 î.e.n., undeva pe valea fluviului Tibru. Originalul este păstrat în „Museo Nuovo” din Palazzo dei Conservatori din Roma. O copie este expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio.

Statuia a fost amplasată la Roma încă din antichitate. Monumentul reprezintă o lupoaică de dimensiuni aproximativ reale (75 cm înălțime și 114 cm lungime), la care sug cei doi copii, ce îi reprezintă pe Romulus și Remus, întemeietorii legendari ai Romei.

Intrată în colecțiile Vaticanului, statuia lupoaicei i-a fost restituită orașului Roma în 1471 de Papa Sixtus al IV-lea.

Pentru a omagia originea latină a poporului român, între 1906-1926 statul italian a facut cadou României următoarele copii ale statuii Lupa capitolina din Roma: București,  la 7 septembrie 1906, Cluj, la 28 septembrie 1921, Timișoara, la 23 aprilie 1926, Târgu Mureș, în 1924, Chișinău, în 1921.

În România au fost confecționate și instalate și în alte orașe sau sate replici ale acestor copii ale,  „Statuii Lupoaicei”, de pildă la Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Turda, Blaj, Târnăveni, Luduș, Brad, Năsăud, Sighișoara, Constanța, Galați, Maieu, Leșu, Cristeștii Ciceului, Săcele. …”

Iată și imaginile statuii, originalului din „Museo Nuovo” din Palazzo dei Conservatori din Roma și copia expusă în aer liber în Piazza Del Campidoglio, imagini preluate de la aceeași adresă

Capul de zimbru, tematică pe cutiile de chibrituri românești

4 comentarii

Nu cred că există vreun român, care să nu fi auzit de timbrul Cap de bour, unul dintre cele mai bine cotate timbre de pe piața filatelică internațională.

Dar, la fel, nu cred că mulți ar fi auzit sau ar fi văzut, cutii de chibrituri românești cu această tematică!.

Ei bine, în anii ’60, la fabrica de chibrituri Brăila a fost produsă o cutie de chibrituri din carton, cu imaginea tipărită direct pe carton, care are tematica Cap de zimbru.

varianta a), cu text care înconjoară capul de zimbru

– varianta b), fără text

 

 

Încercând să descifrez informațiile, respectiv textul de pe cutie, am găsit trei informații importante, dar și interesante totodată:

–        ZIMBRU, și nu BOUR cum mă așteptam, m-a dus la căutarea și aflarea unei informații deosebit de interesante (vezi mai jos).

–        R.S.R., ne oferă informația aproximativă a perioadei în care a fost produsă cutia. Se știe că Fabrica de chibrituri de la Brăila, a început să funcționeze în anul 1962, an în care România încă se numea Republica Populară Română, denumirea nouă de Republica Socialistă România purtând-o abia din anul 1965, deducem că, cutia a fost produsă începând cu anul 1965.

–        Conține 42 de bețe, este o informație interesantă întrucât până în prezent eu știam că cutiile românești conțineau ori 38 ori 50 de bețe. Lucru care mă va face să cercetez această informație.

 

Căutând după informații pe internet, legate de Capul de bour,  am aflat câteva lucruri deosebit de interesante:

Stema principatului Moldovei este reprezentată prin capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de o roză (soare) la stînga  de semilună, constituie element de bază al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenești.

Stema Moldovei era inițial un cap de bour (Bos taurus primigenius), care, după dispariția timpurie a acestui animal, a fost înlocuit treptat prin capul de zimbru (Bison bonasus), la rândul lui dispărut prin secolul XVIII.

Cea mai veche pecete domnească cu stema Moldovei este cea atârnată de un document semnat de Petru Mușat la1377.

Mai multe puteți citi pe:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Stema_Principatului_Moldovei

http://ro.wikipedia.org/wiki/Steagul_principatului_Moldovei

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/M%C4%83rcile_po%C5%9Ftale_Cap_de_bour

Variații de culori ale  exemplarelor prezentate:


Older Entries