Lucrările de artă ale sculptorului Constantin Brâncuși, au făcut obiectul tematic al unor cutii de chibrituri românești.

La Fabrica de chibrituri București au apărut două serii identice, una conform STAS 2627-78, cealaltă conform STAS 2627-81, alcătuită din două piese ale Ansamblului sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, Coloana infinită  și  un element al Mesei tăcerii, scaunul sub formă de clepsidră.
Cutiile sunt din carton cu desenul imprimat direct pe carton.

Vezi și Catalogul românesc de cutii de chibrituri din carton, București,
http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_carton_bucuresti_momir.htm

Din păcate nu dețin în colecție și exemplarele din 1981, dar și mai păcat este că seria tematică nu a fost completată cu o a treia cutie de chibrituri, pe care să apară și cea de a treia lucrare a sculptorului. De ce oare?.

În anul 1981, ca omagiu adus evenimentului PRIMUL ZBOR ÎN COSMOS AL UNUI ROMÂN, a apărut o serie de cutii de chibrituri din furnir cu etichete lipite pe ele, produse la Fabrica de chibrituri București, conform STAS 2627-79, serie alcătuită din 3 piese, chiar pe prima, apărând lucrarea de artă Coloana Infinită. Ca o interpretare personală, consider că aceasta a apărut pe etichetă ca o valoare și un omagiu adus unor personalități marcante ale neamului românesc.

Vezi și Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri, nr. de catalog 997-999,
http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm

  

Câteva informații interesante culese de pe inernet:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_Infinitului

Coloana Infinită, cunoscută în mod greșit și sub denumirea de „Coloana Infinitului” este o sculptură monumentală a sculptorului român Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinită, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii concepute și executate de acesta.

Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Denumirea ei originală a fost Coloana recunoștinței fără sfârșit și a fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial căzuți în 1916 în luptele de pe malul Jiului.

Cele 16 module (½ +15 +½) din care este alcătuită coloana reprezintă simbolic anul 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv.

Comanditara lucrării a fost Aretia Tătărescu (prin Societatea „Liga Națională a Femeilor Gorjene”), care i-a acordat lui Brâncuși deplină libertate de acțiune și l-a ajutat să obțină sprijinul financiar necesar.

În anii ’50, guvernul comunist român, sub influența sovieticilor a plănuit să demoleze coloana considerând că sculptura lui Brâncuși ar fi un exemplu de sculptură burgheză. Cu toate acestea, planul n-a fost pus niciodată pus în aplicare.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ansamblul_sculptural_Constantin_Br%C3%A2ncu%C8%99i_de_la_T%C3%A2rgu-Jiu

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu, cunoscut și sub numele de Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în timpul primului război mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele trei componente sculpturale – Masa tăcerii, Poarta sărutului și Coloana fără sfârșit – sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275 m.

Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să participe combatanții. Timpul este dispus în clepsidrele-scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere.

Poarta sărutului, construită din travertin, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și ca ochii care privesc spre interior.

Coloana fără sfârșit , sau a sacrificiului infinit, considerată de către Sydnei Geist punctul de vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament spiritual” al artistului, un adevărat axis mundi, menit parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Înaltă de 29,33 m, este constituită din 17 module romboidale din fontă.