Una dintre preocuparile mele permanente, paralelă cu colecţionarea propriu-zisa, este şi aceea de a culege informaţii legate de industria românească de chibrituri, dar şi aceea de a le face cunoscute. Sunt încă departe de a fi aflat totul …
Iată ce am aflat până în prezent:
Fabricarea chibriturilor în România a început în 1878, la Iaşi.
În România, industria chibriturilor a fost iniţiată de francezul Gobart, care a construit o mică fabrică de chibrituri in Bucureşti, la Filaret. În 1879, fabrica a fost cumpărata de o societate română.
Prin legea din 31 martie 1886, a luat fiinţă monopolul chibriturilor, constituit din cele trei fabrici existente la acea vreme – două in Bucuresti la Filaret şi Cotroceni (despre care nu am găsit nici o altă informaţie) şi una la Bucium (Iaşi).
Apoi prin Legea din 31 Mai 1887 privind Regia Monopolului Statului, statul cumpăra aceste fabrici, administraţia lor trecând în sarcina Regiei monopolurilor.
După unirea din 1918, fabricile din Ardeal sunt considerate fabrici din România. Rând pe rând, au fost închise toate, fiind mici. Cea de la Cluj-Napoca s-a inchis după anul 1931, in urma unui incendiu.
După cel de-al doilea război mondial, doar două fabrici mai produceau, cea de la Bucureşti (Filaret), şi cea de la Timişoara.
Fabrica de chibrituri din Bucureşti, şi-a încetat activitatea în anul 2000, iar cea de la Timişoara în anul 1963.
În anul 1962 a început transferul utilajelor fabricii de la Timişoara, la Brăila, aici luând fiinţă o nouă fabrică de chibrituri modernizată din România. Actualmente, nici această fabrică nu mai produce chibrituri.
O altă fabrică, cea de la Gherla, situată în judeţul Cluj, a funcţionat începand din anul 1984, până în anul 2005. Utilajele şi procesul de producţie, au fost cumpărate de la o fabrică de chibrituri din China. Contractul de cumpărare a fabricii a fost semnat în anul 1982, iar producţia efectivă a început la 23 august 1984.
Cea mai veche fabrică de chibrituri din Ardeal şi Banat a funcţionat la Timişoara. Înfiinţată în anul 1883, a funcţionat până în anul 1963.
Paralel cu marile unităţi industriale de producere a chibriturilor, au funcţionat şi mici unităţi manufacturiere sau ca secţii ale fabricilor de cherestea, producţia fiind mult mai scăzută, perioada de existenţă a lor fiind redusă: Praid, Baraolt, Piatra Neamţ, Azuga, Buşteni, etc.
Astazi, TOATE fabricile din România şi-au sistat producţia. Tot ce găsim în comerţ e produs în alte ţări.
Pe larg, despre aceste unităţi, în postările viitoare sau le găsiţi în pagina web:
http://www.modoro.ro/producerea_chibriturilor_in_romania.htm
Notă: una din întrebările la care n-am găsit răspuns până în prezent, este cea referitoare la existenţa celei de-a doua fabrici de chibrituri în Bucureşti la Cotroceni, cea menţionata în momentul în care ia fiinţă monopolul chibriturilor: „Prin legea din 31 martie 1886, a luat fiinţă monopolul chibriturilor, constituit din cele trei fabrici existente la acea vreme – două in Bucuresti la Filaret şi Cotroceni, şi una la Bucium (Iaşi)”.
Despre cea de la Filaret ştim că a devenit în cele din urmă marea unitate cunoscută sub denumirea de Fabrica de chibrituri Bucureşti, iar, după privatizare: CHIBRO SA – Bucureşti.