Sărbătorile pascale, ca tematică pe cutiile de chibrituri româneşti

Sfintele Sărbători de Paşti reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Elemente cum ar fi sosirea iepuraşului de Paşti, vopsirea ouălor, sau căutarea ouălor colorate, sunt obiceiuri asociate acestei sărbători şi sunt sărbătorite chiar şi de  necreştini.

Aceste elemente au fost larg reprezentate pe cărţi poştale, felicitări de sărbători, dar şi pe cutiile de chibrituri româneşti!!!,

Iată câteva exemplare:

Cutii de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Brăila

Cutii de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Gherla

Colecţionarii filumenişti români vă urează un Paşte fericit! alături de cei dragi.

Florile, ca tematică pe cutiile de chibrituri româneşti

Sărbătoarea Floriilor şi Florile

De sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, cunoscută şi ca Sărbătoarea Floriilor, aproximativ 1,5 milioane de români îşi aniversează ziua onomastică.

Hoinărind pe internet, am descoperit acest interesant site, realizat dintr-o pasiune pentru tot ce înseamnă flori, http://www.florile.ro/, site care începe cu următoarele cuvinte:

“Ce poate fi mai gingas si mai frumos pe suprafata Pamantului ca o floare? Cine ne bucura vara de vara cu mirosul si abundenta de boboci si in final transformandu-se in flori? Care este cel mai bun mod de a ne exprima trairile? Da, ati ghicit: florile poarta semnificatii complexe si subtile, astfel simplu gest de a oferi o floare este echivalentul a o mie de cuvinte …”

Acelaşi site ne invită să descoperim şi alte informaţii despre simbolistică, semnificaţie, istorie, cod floral şi ocaziile pentru care trebuie daruită fiecare dintre flori.

Alături de urările mele de bine, le ofer tuturor celor care îşi sărbătoresc ziua onomastică un buchet de flori mai puţin obişnuit: flori virtuale, ca temă pe cutiile de chibrituri româneşti.

Serie de etichete lipite pe cutiile de furnir produse la Fabrica de chibrituri Bucureşti:

Fişe de cutii de chibrituri din carton produse la Fabrica de chibrituri Brăila:

Fişe de cutii de chibrituri din carton produse la Fabrica de chibrituri Gherla:

Vă invit să le vizualizaţi şi alte exemplare de cutii de chibrituri româneşti cu temă florală, pe siteul www.modoro.ro,

http://www.modoro.ro/flori.htm

Cutiile de chibrituri, ca suport de propagandă – Ora pământului

Ora pământului – 27 martie 2010

„O iniţiativa pornită în urmă cu câţiva ani, Ora Pământului simbolizează perioada de 60 de minute în care omenirii îi pasă de Pământ. Şi pentru a o arăta, stinge lumina şi stă pe întuneric. Plecată din îndepărtata Australie, mişcarea Ora Pământului este un protest împotriva poluării şi dezvoltării ce nu ţine cont de natură şi starea generală a Pământului.” continuare  …
Sursa: http://www.orapamantului.com/

Cu mult timp înainte de această iniţiativă, propaganda pentru conomisirea energiei electrice a fost tema unei serii de etichete lipite pe cutiile de chibrituri realizate la Fabrica de chibrituri Bucureşti, în anul 1973.

Cutiile de chibrituri ca suport de propagandă – Ziua mondială a Apei

Ziua mondială a Apei – 22 martie

În anul 1992, în cadrul Conferinței Națiunilor Unite asupra mediului, organizată la Rio de Janeiro, a fost adoptată hotărârea prin care 22 martie devenea Ziua Mondială a Apei. Din acel moment, în fiecare an, pe întreg mapamondul, responsabilii politici, economici și de mediu încearcă să conștientizeze populația asupra pericolului pe care îl reprezintă utilizarea irațională a acestei resurse. Din acest motiv, perioada 2005-2015 a fost declarată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite drept Deceniul Internațional „Apă pentru Viață”.
Sursa: http://scolipentruunviitorverde.ro/

Organizaţia Naţiunilor Unite, stabileşte în fiecare an o temă în jurul căreia sunt planificate diverse evenimente. Tema anului 2010 se referă la comunicarea oportunităţilor şi provocărilor privind calitatea apei, acţiunile desfăşurându-se sub deviza „Apă curată pentru o lume sănătoasă”.

Preocuparea pentru mediu, nu este nouă.  Şi în trecut au existat preocupări de acest gen, şi s-au utilizat o varietate largă de suporturi  pentru  propagandă. Unele din acestea, oricât de incredibil pare a fi, au fost şi cutiile de chibrituri !.

Iată că şi România, face dovada acestei preocupări mai vechi, prin realizarea unei serii de etichete de cutii de chibrituri cu tematica propagandistă de menţinere a curăţeniei apelor, la iniţiativa Comitetului de Stat al Apelor şi al Inspecţiei de Stat a Apelor, etichete lipite pe cutiile de furnir produse la Fabrica de chibrituri din Bucureşti, în anul 1964.

 

         

     

O altă serie care atenţionează asupra păstrării curăţeniei apei, a fost realizată şi în anul 1970, şi la fel, etichetele au fost lipite pe cutiile de furnir produse la Fabrica de chibrituri din Bucureşti.

        

Fabrica de chibrituri Bucureşti

         Una din marile unităţi reprezentative de producere a chibriturilor în România a fost cu siguranţă Fabrica de chibrituri Bucureşti.

Despre începuturile existenţei fabricii, şi în general despre începuturile fabricării chibriturilor în România,  iată ce ne povesteşte colecţionarul Vasile D. Chiţac, într-un articol publicat de dumnealui în anul 1996. 

Cele două variante de cutii de carton rotunde la care se face referire în articol:

1) cutie din colecţia Răzvan Ghenu

   

             

2) cutie din colecţia Robert Minculescu

 

Producerea chibriturilor în România

Una dintre preocuparile mele permanente, paralelă cu colecţionarea propriu-zisa, este şi aceea de a culege informaţii legate de industria românească de chibrituri, dar şi aceea de a le face cunoscute. Sunt încă departe de a fi aflat totul …

Iată ce am aflat până în prezent:

Fabricarea chibriturilor în România a început în 1878, la Iaşi.
În România, industria chibriturilor a fost iniţiată de francezul Gobart, care a construit o mică fabrică de chibrituri in Bucureşti, la Filaret. În 1879, fabrica a fost cumpărata de o societate română.
Prin legea din 31 martie 1886, a luat fiinţă monopolul chibriturilor, constituit din cele trei fabrici existente la acea vreme – două in Bucuresti la Filaret şi Cotroceni (despre care nu am găsit nici o altă informaţie) şi una la Bucium (Iaşi).
Apoi prin Legea din 31 Mai 1887 privind Regia Monopolului Statului, statul cumpăra aceste fabrici, administraţia lor trecând în sarcina Regiei monopolurilor.
După unirea din 1918, fabricile din Ardeal sunt considerate fabrici din România. Rând pe rând, au fost închise toate, fiind mici. Cea de la Cluj-Napoca s-a inchis după anul 1931, in urma unui incendiu.
După cel de-al doilea război mondial, doar două fabrici mai produceau, cea de la Bucureşti (Filaret), şi cea de la Timişoara.
Fabrica de chibrituri din Bucureşti, şi-a încetat activitatea în anul 2000, iar cea de la Timişoara în anul 1963.
În anul 1962 a început transferul utilajelor fabricii de la Timişoara, la Brăila, aici luând fiinţă o nouă fabrică de chibrituri modernizată din România. Actualmente, nici această fabrică nu mai produce chibrituri.
O altă fabrică, cea de la Gherla, situată în judeţul Cluj, a funcţionat începand din anul 1984, până în anul 2005. Utilajele şi procesul de producţie, au fost cumpărate de la o fabrică de chibrituri din China. Contractul de cumpărare a fabricii a fost semnat în anul 1982, iar producţia efectivă a început la 23 august 1984.
Cea mai veche fabrică de chibrituri din Ardeal şi Banat a funcţionat la Timişoara. Înfiinţată în anul 1883, a funcţionat până în anul 1963.

Paralel cu marile unităţi industriale de producere a chibriturilor, au funcţionat şi mici unităţi manufacturiere sau ca secţii ale fabricilor de cherestea, producţia fiind mult mai scăzută, perioada de existenţă a lor fiind redusă: Praid, Baraolt, Piatra Neamţ, Azuga, Buşteni, etc.

Astazi, TOATE fabricile din România şi-au sistat producţia. Tot ce găsim în comerţ e produs în alte ţări.

Pe larg, despre aceste unităţi, în postările viitoare sau  le găsiţi în pagina web:
http://www.modoro.ro/producerea_chibriturilor_in_romania.htm

Notă:  una din întrebările la care n-am găsit răspuns până în prezent, este cea referitoare la existenţa celei de-a doua fabrici de chibrituri în Bucureşti  la Cotroceni, cea menţionata în momentul în care ia fiinţă monopolul chibriturilor: „Prin legea din 31 martie 1886, a luat fiinţă monopolul chibriturilor, constituit din cele trei fabrici existente la acea vreme – două in Bucuresti la Filaret şi Cotroceni, şi una la Bucium (Iaşi)”.
Despre cea de la Filaret ştim că a devenit în cele din urmă marea unitate cunoscută sub denumirea de Fabrica de chibrituri Bucureşti, iar, după privatizare: CHIBRO SA – Bucureşti.

Totul despre filumenie

Blogul celor interesaţi de colecţii şi colecţionari

Filumeniştii sunt colecţionarii pasionaţi de ambalajele chibriturilor şi de orice materiale sau informaţii legate de chibrituri.

Totul despre filumenie în site-ul http://www.modoro.ro

Pot fi contactată prin pagina de facebook: https://www.facebook.com/colectiecutiichibrituri

Cândva în anul 2005

Odată cu apariţia internetului, a posibilităţilor oferite de acesta, colecţionară fiind, am avut curiozitatea să caut pagini cu teme de colecţii. Am sesizat că în directoarele web româneşti nu exista la acea vreme nici o pagină despre o colecţie de cutii sau etichete de cutii de chibrituri. Aşa mi-a venit ideea de a realiza eu o astfel de pagină, cu atât mai mult cu cât am dorit să prezint lumii întregi, producţia  autohtonă de ambalaje de chibrituri.

Anii au trecut …

În tot aceşti ani, am reuşit să dezvolt pagina web iniţială, în care-mi prezentam exclusiv o parte a colecţiei, în ceva mult mai complex, intr-o pagină cu multe informaţii legate de industria românească de chibrituri, respectiv producerea chibriturilor în marile fabrici de la Timişoara, Bucureşti, Brăila, Gherla, dar şi despre existenţa micilor ateliere, despre existenţa altor colecţionari români şi colecţiile lor, Cataloagele exemplarelor româneşti, divertismentul în „Lumea chibriturilor”, Actualitatea zilei pe cutiile de chibrituri, şi mai recent am încercat să călăuzesc vizitatorul pe tărâmul descifrării mesajelor şi informaţiilor inscripţionate pe cutiile de chibrituri.

Azi, martie 2010

Odată cu imensa popularitate a blogurilor, am considerat oportună realizarea acestui blog din aceleaşi considerente pe care le-am avut atunci când am realizat site-ul, şi anume, să popularizez existenţa unei pasiuni, mai puţin răspândite la noi în ţară, şi, mai ales, să  pot prezenta – celor interesaţi – cutiile de chibrituri româneşti fabricate de-a lungul anilor.

Cum am devenit colecţionară

Cum am devenit colecţionară,
iar mai apoi filumenistă

Ca oricărui copil, mi-a plăcut să mă joc cu chibriturile, chiar cu focul! Întotdeauna m-a fascinat flacăra de chibrit, flacăra focului, în general. Ţin minte cum stăteam ore în şir, să privesc focul din soba în care bunica făcea focul. Bine-înţeles că şi eu, când nu mă vedea nimeni, aprindeam zeci de chibrituri, beţe de lemne … Slavă Domnului, am avut şi eu un Înger păzitor, ca mulţi alţi copii.

Totuşi, nu aceasta a fost “flacăra”, care mi-a aprins pasiunea pentru acest hobby, cel de a colecţiona cutii de chibrituri. La vârsta de zece ani, când am adunat primele cutii, nu m-am gandit filozofic, în mod explicit la «de ce o fac?», impulsul a venit pur şi simplu … dintr-o întâmplare!

Prima, respectiv primele două cutii, le-am colecţionat, in anul 1965, la vârsta de zece ani. Fusesem cu şcoala, cu tovarăşa învăţătoare, la film. Vizionasem două filme şi apoi, la scurtă vreme dupa aceea, am văzut cutiile de chibrituri pe care erau lipite etichete cu numele filmelor pe care le văzusem. Prima care mi-a atras atenţia a fost cutia care avea eticheta cu reclama filmului Cartierul veseliei, aceasta fiind şi prima cutie colecţionată, iar peste câtva timp, apărând şi cea cu De-aş fi Harap Alb.

         

Acesta a fost de fapt momentul acela despre care se zice “ai început să observi lumea!”. Eu am început “să văd“ că există cutii de chibrituri, că există etichete lipite pe ele, că ele au o temă, şi, spre bucuria mea, privindu-le, mă fascinează. Acesta a fost “momentul” care a declanşat pasiunea, apoi, totul a venit de la sine. Tot ce-mi cădea în mână adunam, studiam, luam, ceream, mi se oferea, depindea de împrejurări, dar, pot spune că, efectiv, am ajuns să fiu o “vânătoare” de cutii, mereu în căutarea exemplarelor noi apărute … până în ziua de azi. Ultima cutie am cumpărat-o în urmă cu câteva zile.

Prieteni şi viitori prieteni: blogger, turdeanu’, ulise, zam-fir-pop, filumenie, de turda şi aefc, florina, blogolog, zolty, filumenista, dumuraru şi câţiva dintre prietenii din blogolume: stelapopa, coolnewz, g1b2i3, petedeculoare, stropidesuflet, fewstuff, linkping, cristiandima, napobloghia, catilupascu, lecturirecenzate, bloglenesrau, tanasadan, incertitudini, andibob, anaveronica, mirelapete, rokssana, gabrieladsavitsky, flaviusobeada, roxanaiordache, lunapatrata, teonegura, ivanuska, groparu, umbrelaverde, edituramateescu , cella-blogoblomovian … şi muuuuuuuulţi alţii!