Vizita de lucru a cuplului Ceauşescu la Gherla

Lasă un comentariu

Periodic caut informaţii pe internet despre tot ce are legătură cu pasiunea mea: filumenia.

Uneori chiar găsesc lucruri foarte interesante. Iată una dintre ele, un articol postat pe portalul oraşului Gherla, cu titlul  Povestiri din Gherla (3) Vizita lui Ceauşescu

http://www.gherlainfo.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=511:povestiri-din-gherla-3-vizita-lui-ceauescu&catid=1:latest-news&Itemid=46

Articolul începe astfel:

“Pe 14 septembrie 1983, Gherla era in fierbere. Toti locuitorii orasului, de la soimi ai patriei, elevi, pionieri, utecisti si pana la garzile patriotice si angajatii de la toate unitatile erau mobilizati la soseaua principala si pe traseul de la stadion pana la Liceul Petru Maior. Motivul? Un eveniment de zile mari:

vizita de lucru a tovarasului Nicolae Ceausescu si a tovarasei Elena Ceausescu, pe care intreg orasul trebuia sa-i intampine, cu ovatii.”

Orice comentariu din partea mea cred că e de prisos …

Anunțuri

Turismul ca tematică pe cutiile de chibrituri româneşti – 03

Lasă un comentariu

Serie de 2 etichete lipite pe cutiile de chibrituri realizate la Fabrica de chibrituri Bucureşti, anul 1964.

Ele se regăsesc în Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri, Bucureşti, ediţia 1990, autor Vasile D. Chiţac,  varianta virtuală autor: Dorotea Momir,
fila http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_2.htm , la numărul de catalog 560-561.

     

STAS 2627

6 comentarii

STAS 2627 sunt standardele tehnice în baza cărora s-au produs chibriturile în România.
Periodic aceste standarde se modificau, iar în mod excepţional în unele perioade,  au existat şi alte norme tehnice.
În general aceste standarde erau inscripţionate pe etichetele, cutiile şi plicurile de chibrituri fabricate, dar au existat şi perioade în care acest text lipsea.

Abia începând cu STAS 2627-1986, acesta apare pe toată gama de cutii fabricate în România.

Din propriul meu studiu al acestor standarde tehnice inscripţionate pe cutiile de chibrituri româneşti am întocmit un mic centralizator pe care vi-l prezint mai jos:

(Notă:  toate cele prezentate în acest articol pot fi vizualizate într-o prezentare amplă cu imagini, la adresa http://www.modoro.ro/stas_2627.htm )

N.I. 92  / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Bucureşti

N.I. 92  / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Timişoara

STAS 2627 / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Bucureşti

STAS 2627 / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Timişoara

STAS 2627 / 1955, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Bucureşti

STAS 2627 / 1955, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Timişoara

STAS 2627 / 1955, text inscripţionat pe cutiile din carton produse la Brăila

STAS 2627 / 1964, text inscripţionat pe cutiile din carton produse la Brăila

Notă: în perioada 1956-1972, pe etichetele şi cutiile fabricate nu s-a inscripţionat norma tehnică,

excepţie făcând exclusiv cutiile de carton de Brăila cu stas-ul anului 1964 şi plicurile de chibrituri de Bucureşti cu NII 1 /1971

Standardele tehnice au fost modificate şi în :
STAS  2627 / 1972, STAS  2627 / 1973, STAS  2627 / 1978,
STAS  2627 / 1979, STAS  2627 / 1980, STAS  2627 / 1981,
STAS  2627 / 1982, STAS  2627 / 1986
(imagini vezi la adresa: http://www.modoro.ro/stas_2627.htm  ).

Pe primele cutii din carton produse la Gherla apare textul inscripţionat NTR 3814 / 1982

iar pe cutiile din carton de chibrituri de menaj  produse la Bucureşti  NTR 3909 / 1984,

şi NTR 9891 / 1980 pe cutiile de chibrituri de menaj produse la Gherla

STAS 2627 / 1986 a fost ultima norma tehnică inscripţionată pe toate cutiile până în momentul sistării producţiei autohtone de chibrituri: în anul 2000 la Fabrica de chibrituri de la Bucureşti, şi în anul 2005 la Fabricile de chibrituri de la Brăila şi Gherla.
 
Pe majoritatea cutiilor de chibrituri comercializate (şi nu produse !!!)  actualmente în România este inscripţionat textul EN 1783-1997, ceea ce confirmă producerea lor în statele Uniunii Europene.

**************

Mai jos puteţi citi un material conceput de colecţionarul Şuli Ladislau, despre standardele tehnice dar şi alte aspecte legate de producerea chibriturilor
 
Dacă în România avem STAS-uri (adică STAndarde de Stat), în Germania era DIN (Deutsche Industrie Normen) , în Franţa AFNOR, în URSS GOST, etc.  iar acum pe plan mondial există  ISO
Şi în Uniunea Europeană există standarde şi institut de standardizare. Pe cutiile de chibrituri produse în statele Uniunii Europene este inscripţionat: EN 1783-1997.

    NI-ul de pe cutii înseamnă Norma Internă. Când o fabrică reuşea să producă mai bine decât prevedea STAS-ul putea să specifice acest lucru pe produsul lor. Nu toate întreprinderile fiind în stare să treacă la cerinţele acestei norme, aceasta nu putea deveni noul STAS.

     În cazul NII este vorba de Norma Internă a Intreprinderii. De exemplu achiziţionarea unui echipament modern din străinătate în cazul unei fabrici care producea chibrituri cu caracteristici specifice, făcea imposibilă extinderea lui la toată  industria.

     NTR este aşa numită Norma de Tranzit. Când după ce un produs a fost fabricat fără standard sau că este nou, norma după care este fabricat este cea care face tranziţia spre STAS.

     În Catalogul etichetelor româneşti de cutii de chibrituri al domnului Chitac se întâlneşte de mai multe ori expresia RMS ceea ce vine de la Regia Monopolurilor de Stat. Producţia de chibrituri în Romania a devenit monopol de stat prin legea din 31 martie 1886.

 Ca un băţ de chibrit să fie în stare să aprindă un foc tija lui trebuie şi ea să ardă. Indiferent din ce este facută tija: lemn, carton, bumbac sau alt material inflamabil aceasta va fi higroscopică, adică va absoarbe apa din aerul atmosferic. Deci se va aprinde mai greu.
     Pentru a impiedica asta, tija va fi impregnată cu ceară, parafină sau altele pe o anumită porţiune. Dar astfel tija devine mult prea inflamabilă şi riscă să ardă degetele utilizatorului. Contra acestui lucru restul tijei va fi impregnat cu fosfat de amoniu sau borax sau alte produse.
     Tratamentul tijei trebuie uneori să asigure şi o rigiditate a jarului format, ca acesta să nu cadă prea repede,  producând un eventual incendiu. 
    Ca „gămălia” tijei să nu ia foc în cutie din cauza frecării lor una de cealaltă, aceasta va fii la rândul ei tratată cu deosebite produse.
   
     Pentru a face cutii de lemn se foloseşte de obicei lemnul de plop.
     Din păcate o mare parte din lemnul recoltat nu este bună pentru făcut cutii şi nu este bună de nimic altceva decât de făcut carton de joasă calitate. (Fiind lemn moale nu este bun de foc, nu este rezistent pentru a fi folosit in constructii, etc.). Cartonul făcut din lemn de plop este bun de făcut cutii de chibrituri iar raportul de preţ pe numărul de cutii este mai favorabil cartonului şi nu lemnului chiar şi atunci când cartonul este albit cu clor sau alte produse şi rezidurile tratate contra poluării.
 
     Toate acestea asigură o calitate minimă pentru un produs pentru teritoriul unde standardele respectiv au putere de lege. Fiecare intreprindere care fabrică un produs standardizat are dreptul sa îl facă mai bun dar nici într-un caz nu mai rău. Deci este normal ca standardele sa se modifice cu timpul. Sau imbunătaţiri ale calităţii în sine sau mărirea exigenţelor de securitate pot determina aceste modificări. Nu este de neglijat nici aspectul financiar.
Dorinţa de a menţine sau mări profitul fac ca cercetarea în domeniul chibriturilor să continue.

     Legile de securitate la locul de muncă sau cele privind poluarea fac ca producerea de chibrituri să fie tot mai scumpă. Dacă nu au posibilitatea să se adapteze noilor condiţii, fabricilor de chibrituri nu le rămâne altceva decât sau să-şi închidă definitiv porţile sau să se mute în alte ţări.

     Electricitatea în domeniul casnic, brichetele şi propaganda antifumat fac ca cererea de chibrituri să se diminueze.

************

Un motiv în plus ca să considerăm fiecare cutie de chibrituri fabricat cândva la noi în România un lucru preţios, care se merită colecţionat, păstrat şi prezentat celor care nu au avut şansa să le vadă, sa le colecţioneze.

Turismul ca tematică pe cutiile de chibrituri româneşti – 02

2 comentarii

Azi vă voi prezenta o altă serie din tematica turism.

Serie de 13 etichete lipite pe cutiile de chibrituri realizate la Fabrica de chibrituri Bucureşti, anul 1973.

Ele se regăsesc în Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri, Bucureşti, ediţia 1990, autor Vasile D. Chiţac,  varianta virtuală autor: Dorotea Momir,
fila http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_4.htm , la numărul de catalog 866-879