Turismul ca tematică pe cutiile de chibrituri româneşti – 01

Turismul sub toate aspectele ei: obiective turistice, unităţi hoteliere şi de alimentaţie publică, a fost o tematică larg popularizată pe cutiile de chibrituri româneşti.

În următoarele postări vă voi prezemta câteva din aceste exemplare.

Serie de 4 etichete lipite pe cutiile de chibrituri realizate la Fabrica de chibrituri Bucureşti, anul 1960.

Ele se regăsesc în Catalogul românesc de etichete de cutii de chibrituri, Bucureşti, ediţia 1990, autor Vasile D. Chiţac,  varianta virtuală autor: Dorotea Momir,
fila http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_2.htm , la numărul de catalog 509-512

   

E interesant de remarcat sloganul de pe prima etichetă … 

Mici unităţi meşteşugăreşti de producere a chibriturilor

Pe fondul general al dezvoltării economice de la mijlocul secolului XIX, apar mici unităţi meşteşugăreşti în diversele ramuri ale economiei.
Este perioada în care mai ales în zonele în care lemnul era din abundenţă apar fabrici de cherestea, de hârtie, iar de cele mai multe ori în cadrul acestora se realiza şi producţia de chibrituri.
În cazul acestor unităţi nu putem vorbi de o industrie în adevăratul sens al cuvântului, mai ales că la acea vreme marea industrie nu era specifică.

Producţia chibriturilor realizate în unităţi mai mici,
sau ca anexe ale fabricilor de cherestea, în secolul XIX-XX

 (linkurile referitoare la detalii vă vor duce la informaţiile şi imaginile
 postate în siteul modoro
http://www.modoro.ro/producerea_chibriturilor_in_romania.htm )

	Detalii	Anul infiinţării	Anul sistării activităţii
În Moldova
Piatra Neamţ	detalii
Iaşi	detalii	1878	1890
În Muntenia
Buşteni	detalii	1891	1894
Zărneşti	detalii
În Oltenia
Craiova	detalii		1930
În Ardeal
Praid	detalii	1858	1898
Baraolt	detalii

Din păcate există date mult prea puţine pentru a vi le putea prezenta detailat, cele câteva informaţii sumare pe care le-am descoperit pe net, vi le redau mai jos:

În Moldova

Piatra Neamţ, judeţul Neamţ „La începutul veacului al XVII-lea tîrgul Piatra era un centru de producţie agricolă şi meşteşugărească. În timp, activităţile s-au diversificat astfel că sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea impune Piatra drept cel mai important centru urban şi comercial al ţinutului Neamţ. La 8 noiembrie 1841, Gheorghe Asachi îşi deschidea „moara” de hîrtie, prima de acest fel din Moldova, iar din 1852 va funcţiona şi fabrica de postav şi sumane a familiei Grulich. Apar fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere, mori …” Sursa:  http://www.evenimentul.ro/

Iaşi, judeţul Iaşi (1878-1890) Fabrica de Chibrituri de la Iaşi a funcţionat între anii 1878-1890, fiind fondată de omul de afaceri evreu Samuel Goldenthal. În lista Intreprinzatori evrei in Moldova, din cadrul siteului Comunităţii evreieşti din România, găsim referire despre fabrică, la poziţia nr. 107, din care reiese că firma a fost radiată în anul 1890, dar şi referire la patronul fabricii. DOSARUL NR. 9/1884-1889: Firme individuale si sociale 107 121/01.08.1884 Fabrica de Chibrituri Samuel Goldenthal este radiata in l890 chibrituri Sursa: http://www.romanianjewish.org/ro/

În Muntenia

Buşteni, judeţul Prahova (1891-1894) „Pe fondul general al dezvoltării economice în România, determinat de dobândirea independenţei de stat, în 1882 se intemeiază de către Karl şi Samuel Schiel originari din Râşnov, Fabrica de Hârtie din Buşteni. Fabrica S. K. Schiel producea hârtie şi saci de hârtie lucrând cu 1143 muncitori.      În 1893 Fabrica de Hârtie dispunea de o moară de măcinat lemnul şi o fabrică de cherestea şi beţe de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumită şi ” Ferăstrăul de la Retivoiu”, ce a fost mistuit de incendiu în 1894.      După 1893 intreprinderea a fost mărita, modernizată şi completată prin înfiinţarea unei fabrici de cherestea la Azuga. În 1904 moara de măcinat a fost transformată în fabrica de celuloză.” Sursa:  http://www.busteni.org/

Zărneşti, judeţul Braşov „Industrializarea localităţii Zărneşti începe cu anul 1840, când a luat fiinţă o filatură mecanică de tors bumbac, proprietar fiind negustorul braşovean Constantin Ioanovici. In anul 1860 filatura s-a reprofilat pe articole de stofe, apoi în fabrică de chibrituri! …” Sursa:  http://www.zarnesti.net/

În Oltenia

Craiova, judeţul Craiova ( ? -1930) Din surse neoficiale şi fără să avem o documentaţie scrisă la bază, avem informaţii conform căreia până aproximativ în anul 1934/1936 a funcţionat la Craiova Fabrica de chibrituri MACAU GODEANU (dupa numele industriaşului mai susmenţionat), sub acelaşi nume au mai funcţionat şi o fabrică de cherestea, un colegiu etc. Fabrica a funcţionat pe strada Alexandru cel Bun, şi mai mult ca sigur producţia se realiza la scară mică într-o secţie a fabricii de cherestea. /informaţie obţinută de colecţionarul Robert Minculescu/.

În Ardeal

Praid, judeţul Harghita (1858-1898) Text tradus:      „Piatra de temelie a Fabricii de chibrituri de la Praid a fost pusă în anul 1858 de către omul de afaceri Hafner, iar apoi a trecut în proprietate fraţilor Reitter. Sub îndrumarea lui Reitter József a fost construită una din cele mai de seamă fabrici ale industriei ţării  din secolul trecut (secolul XIX) fabrica de chibrituri de la Praid   …”     În cele din urmă fabrica a fost nevoită să-şi sisteze activitatea, ea fiind transferată la Cluj.  Sursa:  Textul original în limba maghiară:  http://www.szovata.ro/

Baraolt, judeţul Covasna  Text tradus:     La începutul secolului XIX a luat avânt apariţia şi dezvoltarea micilor meşteşugari: pantofari, tăbăcari, tâmplari, olari, etc. A funcţionat şi fabrică de chibrituri (la Baraolt, judeţul Covasna) …  Sursa:  Textul original în limba maghiară: http://www.cultcov.ro/