Colecția mea de cutii de chibrituri produse la fabrica de chibrituri București (2)

   Cutiile de chibrituri din carton, au început să fie fabricate în gamă largă după anul  1984 odată cu sistarea fabricării cutiilor de chibrituri din furnir care aveau lipite pe ele o etichetă cu o imagine, cutiile de chibrituri din carton avand imaginea tipărită direct pe carton.

   Ultima serie de cutii de chibrituri din carton produs la Fabrica de chibrituri Bucureşti  s-a fabricat în anul 1999 şi a avut tematica: Probleme de logică din cartea intitulată „Teoria chibritului”.

  Exemplarele de mai jos sunt prezentate în ordinea cronologică a  producerii lor, acolo unde au apărut în serie vă sunt prezentate grupate în serie:

          Cutii de chibrituri produse între anii 1984-1986

          (vezi imaginile sub format Galerie)

 

Cutii de chibrituri produse între anii 1984-1999

(vezi imaginile sub format Galerie)

 

O prezentare mai detailată pe fiecare exemplar în parte grupate după criterii bine determinate, puteți vedea vizualizând Catalogul de cutii de chibrituri din carton produse la București , realizat de subsemnata.

Vă invit să vizualizați și celelalte Cataloage de cutii și etichete de cutii de chibrituri produse în România, realizate în varianta virtuală de subsemnata:   http://www.modoro.ro/cataloagele_momir.htm

 

 

 

 

Colecția mea de cutii de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri București (1)

Colecția personală de cutii de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri București (fabrica a funcționat între anii 1879-1990).

Cutiile sunt produse din furnir având pe ele lipite o fâșie de hârtie, eticheta, pe care este imprimată o tematică. Exemplarele prezentate sunt grupate după anul producerii și tematica cutiilor.

Colecția proprie de etichete lipite pe aceste cutii, este mult mai numeroasă și ele vă sunt prezentate în siteul în care prezint producția românească de cutii de chibrituri: http://www.modoro.ro/
Catalogul virtual al etichetelor de cutii de chibrituri românești
catalog care vă prezintă toate etichetele lipite pe cutiile de chibrituri românești produse la Timișoara, București și Brăila, pe care vă invit să-l vizualizați.

1)   Cutii produse în perioada 1945-1959

Cutii de chibrituri produse în anul 1945

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1946

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1947
C.A.M. ( Casa Autonomă a Monopolurilor)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1948
C.A.M.  ( Casa Autonomă a Monopolurilor)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1949
C.A.M.  ( Casa Autonomă a Monopolurilor)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1949

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1950

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1951

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1952

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1953

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1954

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1955

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1956

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1957

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1958

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cutii de chibrituri produse în anul 1959

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vă invit să vizitați și celelalte Cataloage virtuale realizate de subsemnata, respectiv cele ale cutiilor de carton produse la București, Brăila, Gherla

http://www.modoro.ro/cataloagele_momir.htm

Mai multe informații despre colecționarii care au realizat Catalogele puteți citi aici:

http://www.modoro.ro/cataloage.htm

Despre Fabrica de chibrituri București găsiți informații aici:

http://www.modoro.ro/fabrica_de_chibrituri_bucuresti.htm

 

 

Gherla 1984

Gherla 1984

– piese produse în primul an de funcţionare a fabricii –

*

Vă sugerez să vizitaţi bloguri din grupul nostru:  turdeanu’, ulise, penelopa, zol, zamphoto, filumenie, turda, magina, colectionara, aefc, florina, …

Chibriturile mele (3)

Colegul Zamfir POP din Turda, secretar al Grupării Filumeniştilor din România, filumenist din generaţia veche, a creat cutii de chibrituri deosebite.

Amintiri din filumenie

De curând, am depănat amintiri cu un vechi coleg de serviciu şi prieten. Printre altele, ne-am amintit că am fost la nunta lui şi că i-am oferit, ca dar de nuntă, … o cutie de chibrituri!

Din păcate, nu mai are cutia, aşa că va trebui să vă mulţumiţi cu descrierea mea:

o cutie de chibrituri, cam cât o carte din celebra, pe-atunci, „Biblioteca pentru toţi”, realizată, atât „fişa”, cât şi sertăraşul, din folie de plastic, groasă, transparentă (primită de la tatăl colegei filumeniste din Oţelul Roşu);

– pe „etichetă” era un text, adecvat evenimentului, ceva cam în genul: „Sufletul femeii e ca un ibric de cafea. Trebuie pus pe foc potrivit. Dar, trebuie să fii atent să nu dea caimacul în foc, că, se stinge flacăra, iese gazul şi mori!„

– prin folia transparentă a cutiei, se puteau distinge „beţele de chibrit„, realizate tot…

Vezi articolul original 266 de cuvinte mai mult

Pentru chibrituri

Fabrica de chibrituri din Timişoara

– cu vreun secol în urmă –

*

Vă sugerez să citiţi: On Line, Turdeanu‘, Ulise, Zamphotograph, Amintiri, DeTurda, AEFC, Colecţionara, Florina şi lunapatrata, tu1074, abbilbal, fewstuff, Alexandra, oanaclara, g1b2i3, Zinnaida, Biblioteca, Tury, patzanie9, pandhoraa, vienela, link-ping, piticivoinici, stropidesuflet, melly, teo, mateescu, daurel, plutacupaparude, tudorenea, zoltybogata, pato, pensionarul, eumiealmeu, alexandrone, crismary, doru, costin, carmen, …

Primele cutii de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Brăila

După postările privind primele cutii de chibrituri produse la Fabricile de chibrituri București și Fabrica de chibrituri Gherla, iată că a sosit vremea să vă prezint și primele cutii produse la Fabrica de chibrituri Brăila.

O mai largă prezentare a fabricilor de producere a chibriturilor în România puteți citi pe
http://www.modoro.ro/producerea_chibriturilor_in_romania.htm

În postarea de azi mă voi concentra mai mult pe prezentarea exemplarelor.

Câteva caracteristici specifice cutiilor produse la Brăila:
– au fost realizate exclusiv din carton, cele clasice, fiind produse în două mărimi, atât cu 38 de bețe cât și cu 50 de bețe, cu imaginea tipărită direct pe carton, excepție făcând câteva serii de cutii produse cu scop turistic, care au avut lipite pe suprafața cutiei etichete tematice, marea lor majoritate fiind turismul,
– primele cutii produse, în perioada 1962-1973, nu au avut text înscris pe spatele cutiei, abia începând cu cele produse conform STAS 2627 din anul 1973, cutiile au avut datele de identificare specifice cutiilor de chibrituri: denumirea fabricii, stas-ul, numărul de bețe conținute și prețul,
–  denumirea fabricii nu a fost niciodată cea folosită uzual Fabrica de chibrituri, ci C.P.L. Brăila, Combinatul de prelucrare a lemnului Brăila, iar după privatizare P.A.L. Brăila S.A.
– au existat multe reluări de tematici, identice ca și tematică și desen, deosebirea lor le putem face descifrând textul de pe spatele cutiei, culoarea, așezarea textului, denumirea producătorului, etc, etc.

Datorită colecționarului Vasile D. Chițac, avem câteva planșe cu primele cutii realizate la Brăila, perioada aprox. 1963-1973, pe care le puteți vizualiza și la adresa:
http://www.modoro.ro/fise_cutii_chibrituri_braila01.htm

Iată câteva din aceste exemplare.

Primele două cutii au fost doar unicolore, fără vreun text sau imagine tipărită:

Apoi cu imaginea tipărită și în unele cazuri cu text

********* omisiuni de serii

********** omisiuni de serii

Primele cutii pe care a apărut textul cu datele specifice cutiilor de chibrituri:  STAS-ul după care s-au produs cutiile de chibrituri, a fost acesta, exemplar unicat ca și tematică: Un fotbalist.
Ce este interesant de remarcat că textul apare pe fața cutiei și nu pe spate cum este specific cutiilor de carton.
Acest mod de inscripționare a textului a apărut pe cutiile produse la Brăila, conform STAS 2627-55 și STAS 2627-64, cele produse după STAS 2627-73 fiind deja cu textul inscipționat pe spatele cutiei.
Vezi exemplarele de mai jos:

Interesant de remarcat și faptul că, există două grupe de cutii produse conform STAS-lui 2627-73, unele pe care nu apare și altele pe care apare denumirea producătorului, acestea fiind și primele cutii produse la Brăila pe care apare inscripționat denumirea producătorului sub forma abreviată C.P.L.. De aici încolo toate cutiile produse la Brăila pot fi ușor grupate, clasificate după anul STAS-lui.
Mai larg despre STAS-ul 2627 și alte norme tehnice de producere a chibriturilor în România puteți citi și pe:
http://www.modoro.ro/stas_2627.htm

Rămân cu speranța să pot definitiva cât de curând lucrul la Cataloagele cutiilor de carton produse în România, cu atât mai mult cu cât în ultimii doi ani mi s-a completat aproape în întregime colecția proprie de exemplare românești, unele ca și  fișe, (cutii fără sertare și fără bețe), altele ca și cutii întregi.
La momentul respectiv vă voi invita să le vizualizați.

Într-o postare viitoare vă voi povesti mai pe larg despre Cataloagele etichetelor si cutiilor de chibrituri românești.

Primele cutii de chibrituri produse la Fabrica de chibrituri Gherla

Fabrica de chibrituri Gherla, situată în judeţul Cluj, a funcţionat începând din anul 1984. Și-a încetat activitatea în anul 2005,
Utilajele şi procesul de producţie au fost cumpărate de la o fabrică de chibrituri din China. Contractul de cumpărare a fabricii a fost semnat în anul 1982, iar producţia efectivă a început la 23 august 1984.

Prima parte a Catalogului virtual, realizat de subsemnata, cu exemplarele care au fost produse  până la  privatizare, le puteți vedea la adresa: http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir.htm , unde puteți afla și multe alte caracteristici specifice acestor cutii.

Mă consider extrem de norocoasă  că posed primele cutii fabricate la această unitate!, exemplare pe care doresc să vi le prezint în cele ce urmează.

Notă: dacă urmărim cu atenție textul de pe spatele cutiei vom remarca faptul că, doar pe primele cutii apare denumirea producătorului ca fiind Fabrica de chibrituri Gherla, pe toate celelalte cutii fără excepție, denumirea fabricii a fost Combinatul de Prelucrare a Lemnului Gherla, până după anul 1990, după privatizare, când numele acestuia s-a tot modificat.

În general aceeași cutie, cu un anumit desen, a avut multe variante de culori, acestea le puteți vedea în Catalog.

Iată primele cutii produse la fabrica de chibrituri Gherla, cutii din carton, cu desenul tipărit direct pe carton.

Denumirea producătorului: Fabrica de chibrituri Gherla

-cutii cu un conținut de 50 de bețe

-varianta: cu desenul în relief

-varianta simplă: cu desenul tipărit

-varianta: cu desenul în relief

-varianta simplă: cu desenul tipărit

Denumirea producătorului: Combinatul de Prelucrare a Lemnului Gherla

-cutii cu un conținut de 75 de bețe

-cutii cu un conținut de 50 de bețe

mai multe variante, vezi toate variantele:
http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_04.htm

și http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_08.htm

seria: semne de circulație, vezi toată seria
http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_06.htm

seria: Daciada, vezi toată seria
http://www.modoro.ro/catalogul_cutiilor_de_chibrituri_gherla_momir_07.htm

Chiar dacă prezentarea exemplarelor nu corespunde întru totul cu ordinea producerii lor, cu certidtudine pot afirma că acestea cu fost primele cutii produse la Fabrica de chibrituri Gherla.

Primele cutii de chibrituri fabricate în România – la Fabrica de chibrituri București

Din păcate nu avem un Catalog complet al primelor etichete lipite pe cutiile de chibrituri fabricate în România, dar totuși avem câteva exemplare despre care se știe cu certitudine că ele au fost lipite pe cutiile produse la începuturile existenței Fabricii de chibrituri București, care la deschiderea ei purta numele de Fabrica de chibrituri București – Filaret.

Pe larg despre această fabrică v-am prezentat informații în postarea:

Fabrica de chibrituri Bucureşti

postare în care sunt prezentate și primele cutii produse aici, cutii cilindrice.

În cele ce urmează vă voi prezenta și câteva etichete lipite pe cutiile de chibrituri clasice ca și format, cutii din furnir.

Notă: din păcate eu personal nu dețin toate aceste etichete, iar imaginile au fost primite sau preluate din diverse postări de pe internet, așadar nu toate au o rezoluție adecvată, ca atare nu pot fi vizualizate la o mărime mai mare iar unele sunt chiar neclare.

Toate aceste exemplare, dar și celelalte,  pot fi văzute și în Catalogul etichetelor de cutii de chibrituri românești, autor: Vasile Chițac, varianta virtuală: Dorotea Momir, postate în site, http://www.modoro.ro/catalog_chitac_volum_1.htm

în postarea de față vă prezint doar perioada anilor 1879-1929

– Nr. Catalog 3 / perioada dinainte de anii 1900

– Nr. Catalog 4 și 5 / perioada dinainte de anii 1900

– Nr. Catalog 6 / perioada dinainte de anii 1900

– Nr. Catalog 7 și 8 / perioada dinainte de anii 1900

– Nr. Catalog 15 / anul 1906

– Nr. Catalog 20 / anul 1919

– Nr. Catalog 21 / anul 1920

– Nr. Catalog 22 / anul 1920

– Nr. Catalog 23 / anul 1921

– Nr. Catalog 25 / anul 1922

– Nr. Catalog 26 / anul 1923

– Nr. Catalog 27 / anul 1923

– Nr. Catalog 28 / anul 1926

– Nr. Catalog 29 / anul 1928

– Nr. Catalog 30 / anul 1929

– Nr. Catalog 31 / anul 1929

Există și câteva exemplare, care la momentul realizării Catalogului nu au fost cunoscute, urmând ca la un moment dat să fie catalogate și incluse în Catalog.
La această adresă pot fi vizualizate toate exemplarele: http://www.modoro.ro/completari_volumul_I.htm

În anul 1984 s-a sistat fabricarea cutiilor de chibrituri din furnir care aveau lipite pe ele o etichetă, și s-a trecut la producerea cutiile de chibrituri din carton avand imaginea tipărită direct pe carton.

STAS 2627

STAS 2627 sunt standardele tehnice în baza cărora s-au produs chibriturile în România.
Periodic aceste standarde se modificau, iar în mod excepţional în unele perioade,  au existat şi alte norme tehnice.
În general aceste standarde erau inscripţionate pe etichetele, cutiile şi plicurile de chibrituri fabricate, dar au existat şi perioade în care acest text lipsea.

Abia începând cu STAS 2627-1986, acesta apare pe toată gama de cutii fabricate în România.

Din propriul meu studiu al acestor standarde tehnice inscripţionate pe cutiile de chibrituri româneşti am întocmit un mic centralizator pe care vi-l prezint mai jos:

(Notă:  toate cele prezentate în acest articol pot fi vizualizate într-o prezentare amplă cu imagini, la adresa http://www.modoro.ro/stas_2627.htm )

N.I. 92  / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Bucureşti

N.I. 92  / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Timişoara

STAS 2627 / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Bucureşti

STAS 2627 / 1951, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Timişoara

STAS 2627 / 1955, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Bucureşti

STAS 2627 / 1955, text inscripţionat pe etichetele lipite pe cutiile de lemn produse la Timişoara

STAS 2627 / 1955, text inscripţionat pe cutiile din carton produse la Brăila

STAS 2627 / 1964, text inscripţionat pe cutiile din carton produse la Brăila

Notă: în perioada 1956-1972, pe etichetele şi cutiile fabricate nu s-a inscripţionat norma tehnică,

excepţie făcând exclusiv cutiile de carton de Brăila cu stas-ul anului 1964 şi plicurile de chibrituri de Bucureşti cu NII 1 /1971

Standardele tehnice au fost modificate şi în :
STAS  2627 / 1972, STAS  2627 / 1973, STAS  2627 / 1978,
STAS  2627 / 1979, STAS  2627 / 1980, STAS  2627 / 1981,
STAS  2627 / 1982, STAS  2627 / 1986
(imagini vezi la adresa: http://www.modoro.ro/stas_2627.htm  ).

Pe primele cutii din carton produse la Gherla apare textul inscripţionat NTR 3814 / 1982

iar pe cutiile din carton de chibrituri de menaj  produse la Bucureşti  NTR 3909 / 1984,

şi NTR 9891 / 1980 pe cutiile de chibrituri de menaj produse la Gherla

STAS 2627 / 1986 a fost ultima norma tehnică inscripţionată pe toate cutiile până în momentul sistării producţiei autohtone de chibrituri: în anul 2000 la Fabrica de chibrituri de la Bucureşti, şi în anul 2005 la Fabricile de chibrituri de la Brăila şi Gherla.
 
Pe majoritatea cutiilor de chibrituri comercializate (şi nu produse !!!)  actualmente în România este inscripţionat textul EN 1783-1997, ceea ce confirmă producerea lor în statele Uniunii Europene.

**************

Mai jos puteţi citi un material conceput de colecţionarul Şuli Ladislau, despre standardele tehnice dar şi alte aspecte legate de producerea chibriturilor

 

Dacă în România avem STAS-uri (adică STAndarde de Stat), în Germania era DIN (Deutsche Industrie Normen) , în Franţa AFNOR, în URSS GOST, etc.  iar acum pe plan mondial există  ISO…
Şi în Uniunea Europeană există standarde şi institut de standardizare. Pe cutiile de chibrituri produse în statele Uniunii Europene este inscripţionat: EN 1783-1997.

    NI-ul de pe cutii înseamnă Norma Internă. Când o fabrică reuşea să producă mai bine decât prevedea STAS-ul putea să specifice acest lucru pe produsul lor. Nu toate întreprinderile fiind în stare să treacă la cerinţele acestei norme, aceasta nu putea deveni noul STAS.

     În cazul NII este vorba de Norma Internă a Intreprinderii. De exemplu achiziţionarea unui echipament modern din străinătate în cazul unei fabrici care producea chibrituri cu caracteristici specifice, făcea imposibilă extinderea lui la toată  industria.

     NTR este aşa numită Norma de Tranzit. Când după ce un produs a fost fabricat fără standard sau că este nou, norma după care este fabricat este cea care face tranziţia spre STAS.

     În Catalogul etichetelor româneşti de cutii de chibrituri al domnului Chitac se întâlneşte de mai multe ori expresia RMS ceea ce vine de la Regia Monopolurilor de Stat. Producţia de chibrituri în Romania a devenit monopol de stat prin legea din 31 martie 1886.

 Ca un băţ de chibrit să fie în stare să aprindă un foc tija lui trebuie şi ea să ardă. Indiferent din ce este facută tija: lemn, carton, bumbac sau alt material inflamabil aceasta va fi higroscopică, adică va absoarbe apa din aerul atmosferic. Deci se va aprinde mai greu.
     Pentru a impiedica asta, tija va fi impregnată cu ceară, parafină sau altele pe o anumită porţiune. Dar astfel tija devine mult prea inflamabilă şi riscă să ardă degetele utilizatorului. Contra acestui lucru restul tijei va fi impregnat cu fosfat de amoniu sau borax sau alte produse.
     Tratamentul tijei trebuie uneori să asigure şi o rigiditate a jarului format, ca acesta să nu cadă prea repede,  producând un eventual incendiu. 
    Ca „gămălia” tijei să nu ia foc în cutie din cauza frecării lor una de cealaltă, aceasta va fii la rândul ei tratată cu deosebite produse.
   
     Pentru a face cutii de lemn se foloseşte de obicei lemnul de plop.
     Din păcate o mare parte din lemnul recoltat nu este bună pentru făcut cutii şi nu este bună de nimic altceva decât de făcut carton de joasă calitate. (Fiind lemn moale nu este bun de foc, nu este rezistent pentru a fi folosit in constructii, etc.). Cartonul făcut din lemn de plop este bun de făcut cutii de chibrituri iar raportul de preţ pe numărul de cutii este mai favorabil cartonului şi nu lemnului chiar şi atunci când cartonul este albit cu clor sau alte produse şi rezidurile tratate contra poluării.
 
     Toate acestea asigură o calitate minimă pentru un produs pentru teritoriul unde standardele respectiv au putere de lege. Fiecare intreprindere care fabrică un produs standardizat are dreptul sa îl facă mai bun dar nici într-un caz nu mai rău. Deci este normal ca standardele sa se modifice cu timpul. Sau imbunătaţiri ale calităţii în sine sau mărirea exigenţelor de securitate pot determina aceste modificări. Nu este de neglijat nici aspectul financiar.
Dorinţa de a menţine sau mări profitul fac ca cercetarea în domeniul chibriturilor să continue.

     Legile de securitate la locul de muncă sau cele privind poluarea fac ca producerea de chibrituri să fie tot mai scumpă. Dacă nu au posibilitatea să se adapteze noilor condiţii, fabricilor de chibrituri nu le rămâne altceva decât sau să-şi închidă definitiv porţile sau să se mute în alte ţări.

     Electricitatea în domeniul casnic, brichetele şi propaganda antifumat fac ca cererea de chibrituri să se diminueze.

************

Un motiv în plus ca să considerăm fiecare cutie de chibrituri fabricat cândva la noi în România un lucru preţios, care se merită colecţionat, păstrat şi prezentat celor care nu au avut şansa să le vadă, sa le colecţioneze.

Mici unităţi meşteşugăreşti de producere a chibriturilor

Pe fondul general al dezvoltării economice de la mijlocul secolului XIX, apar mici unităţi meşteşugăreşti în diversele ramuri ale economiei.
Este perioada în care mai ales în zonele în care lemnul era din abundenţă apar fabrici de cherestea, de hârtie, iar de cele mai multe ori în cadrul acestora se realiza şi producţia de chibrituri.
În cazul acestor unităţi nu putem vorbi de o industrie în adevăratul sens al cuvântului, mai ales că la acea vreme marea industrie nu era specifică.

Producţia chibriturilor realizate în unităţi mai mici,
sau ca anexe ale fabricilor de cherestea, în secolul XIX-XX

 (linkurile referitoare la detalii vă vor duce la informaţiile şi imaginile
 postate în siteul modoro
http://www.modoro.ro/producerea_chibriturilor_in_romania.htm )

	Detalii	Anul infiinţării	Anul sistării activităţii
În Moldova
Piatra Neamţ	detalii
Iaşi	detalii	1878	1890
În Muntenia
Buşteni	detalii	1891	1894
Zărneşti	detalii
În Oltenia
Craiova	detalii		1930
În Ardeal
Praid	detalii	1858	1898
Baraolt	detalii

Din păcate există date mult prea puţine pentru a vi le putea prezenta detailat, cele câteva informaţii sumare pe care le-am descoperit pe net, vi le redau mai jos:

În Moldova

Piatra Neamţ, judeţul Neamţ „La începutul veacului al XVII-lea tîrgul Piatra era un centru de producţie agricolă şi meşteşugărească. În timp, activităţile s-au diversificat astfel că sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea impune Piatra drept cel mai important centru urban şi comercial al ţinutului Neamţ. La 8 noiembrie 1841, Gheorghe Asachi îşi deschidea „moara” de hîrtie, prima de acest fel din Moldova, iar din 1852 va funcţiona şi fabrica de postav şi sumane a familiei Grulich. Apar fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere, mori …” Sursa:  http://www.evenimentul.ro/

Iaşi, judeţul Iaşi (1878-1890) Fabrica de Chibrituri de la Iaşi a funcţionat între anii 1878-1890, fiind fondată de omul de afaceri evreu Samuel Goldenthal. În lista Intreprinzatori evrei in Moldova, din cadrul siteului Comunităţii evreieşti din România, găsim referire despre fabrică, la poziţia nr. 107, din care reiese că firma a fost radiată în anul 1890, dar şi referire la patronul fabricii. DOSARUL NR. 9/1884-1889: Firme individuale si sociale 107 121/01.08.1884 Fabrica de Chibrituri Samuel Goldenthal este radiata in l890 chibrituri Sursa: http://www.romanianjewish.org/ro/

În Muntenia

Buşteni, judeţul Prahova (1891-1894) „Pe fondul general al dezvoltării economice în România, determinat de dobândirea independenţei de stat, în 1882 se intemeiază de către Karl şi Samuel Schiel originari din Râşnov, Fabrica de Hârtie din Buşteni. Fabrica S. K. Schiel producea hârtie şi saci de hârtie lucrând cu 1143 muncitori.      În 1893 Fabrica de Hârtie dispunea de o moară de măcinat lemnul şi o fabrică de cherestea şi beţe de chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumită şi ” Ferăstrăul de la Retivoiu”, ce a fost mistuit de incendiu în 1894.      După 1893 intreprinderea a fost mărita, modernizată şi completată prin înfiinţarea unei fabrici de cherestea la Azuga. În 1904 moara de măcinat a fost transformată în fabrica de celuloză.” Sursa:  http://www.busteni.org/

Zărneşti, judeţul Braşov „Industrializarea localităţii Zărneşti începe cu anul 1840, când a luat fiinţă o filatură mecanică de tors bumbac, proprietar fiind negustorul braşovean Constantin Ioanovici. In anul 1860 filatura s-a reprofilat pe articole de stofe, apoi în fabrică de chibrituri! …” Sursa:  http://www.zarnesti.net/

În Oltenia

Craiova, judeţul Craiova ( ? -1930) Din surse neoficiale şi fără să avem o documentaţie scrisă la bază, avem informaţii conform căreia până aproximativ în anul 1934/1936 a funcţionat la Craiova Fabrica de chibrituri MACAU GODEANU (dupa numele industriaşului mai susmenţionat), sub acelaşi nume au mai funcţionat şi o fabrică de cherestea, un colegiu etc. Fabrica a funcţionat pe strada Alexandru cel Bun, şi mai mult ca sigur producţia se realiza la scară mică într-o secţie a fabricii de cherestea. /informaţie obţinută de colecţionarul Robert Minculescu/.

În Ardeal

Praid, judeţul Harghita (1858-1898) Text tradus:      „Piatra de temelie a Fabricii de chibrituri de la Praid a fost pusă în anul 1858 de către omul de afaceri Hafner, iar apoi a trecut în proprietate fraţilor Reitter. Sub îndrumarea lui Reitter József a fost construită una din cele mai de seamă fabrici ale industriei ţării  din secolul trecut (secolul XIX) fabrica de chibrituri de la Praid   …”     În cele din urmă fabrica a fost nevoită să-şi sisteze activitatea, ea fiind transferată la Cluj.  Sursa:  Textul original în limba maghiară:  http://www.szovata.ro/

Baraolt, judeţul Covasna  Text tradus:     La începutul secolului XIX a luat avânt apariţia şi dezvoltarea micilor meşteşugari: pantofari, tăbăcari, tâmplari, olari, etc. A funcţionat şi fabrică de chibrituri (la Baraolt, judeţul Covasna) …  Sursa:  Textul original în limba maghiară: http://www.cultcov.ro/

  

Fabrici de chibrituri consacrate, cu o bogată activitate industrială

Fabricile de chibrituri consacrate , cu o bogată activitate industrială, putem să le grupăm după zona în care au activat în:

(linkurile referitoare la detalii vă vor duce la informaţiile şi imaginile postate în siteul modoro
http://www.modoro.ro/producerea_chibriturilor_in_romania.htm )

	Detalii	Anul infiinţării	Anul sistării activităţii
În Muntenia
Bucureşti   Filaret	detalii	1879	2000
Brăila	detalii	1962	2005
În Ardeal
Cluj (Cluj Napoca de azi)	detalii	1898	1931/1932
Gherla	detalii	1984	2005
În Banat
Timişoara	detalii	1883	1963

Despre două dintre marile fabrici de chibriuri, cea de la Bucureşti şi cea de la Timişoara, v-am povestit în articolele anterioare,

Azi vă voi prezenta cele câteva informaţii găsite pe internet în legătură cu şi despre existenţa altor astfel de fabrici:

Fabrica de chibrituri de la Brăila

„Combinatul de prelucrare a lemnului Brăila”, a intrat în producţie din anul 1958, localizarea geografică a acestuia a fost condiţionată şi determinată de principiul valorificării superioare a materiilor prime lemnoase din orizontul local, Lunca şi Delta Dunarii şi de folosirea transportului ieftin pe apă.
În perioada socialistă, în cadrul combinatului existau: o linie de P.A.L., fabrica de chibrituri şi fabrici de mobilă, în cadrul lor se produceau plăci aglomerate din lemn, mobilă, chibrituri, utilaje şi piese de schimb.
După anul 1989 Întreprinderile de P.A.L. şi chibrituri s-au diversificat şi cuprind două linii P.A.L. de diferite grosimi, una de P.A.L. melaminat, două linii de chibrituri şi o fabrică de mobilă şi o fabrică de mobilă de bucătărie, toate cu sediul pe Strada Fabricilor. Acestora li se adaugă şi „Atelierul de mobilă” de pe strada Dorobanţilor.”
Sursa: http://www.e-scoala.ro/geografie/braila_transformari_domeniul_activitatilor_economice.html
material elaborat de Ionescu Ana-Cristina
Fabrica şi-a sistat activitatea de producere a chibriturilor în anul 2005.

Fabrica de chibrituri de la Cluj

Fabrica de chibrituri de la Cluj a fost fondată de către Reitter József în anul 1899, al cărui proprietar a fost până la închiderea fabricii în anul 1931, când a fost mistuită de un incendiu.

Text tradus de subsemnata:
„Peste calea ferată s-a dezvoltat un cartier industrial. În anul 1874 se începe construirea halelor CFR, care în timpul comunismului erau cunoscute sub numele de „Uzinele 16 februarie”.
Vis-a-vis de gară, peste calea ferată se afla fabrica de chibrituri care a fost transferată de la Praid în anul 1899, proprietarul fabricii fiind Reitter József. Pe locul respectiv, după cel de al doilea război mondial, s-a înfiinţat Fabrica frigorifică Tehnofrig.
Împrejurimile gării şi uzinele din vecinătatea ei au fost grav avariate de bombardamentele din 1944. Începând cu al cincilea deceniu al anilor 1950, dărâmăturile caselor distruse au fost curăţate, iar, în locul lor au fost construite blocuri.”
Sursa, text  în limba maghiară:: http://www.kolozsvar.ro/Szechenyi-Felleg-Wess/index.htm

Fabrica de chibrituri de la Gherla

Fabrica de chibrituri de la Gherla, situată în judeţul Cluj, a funcţionat începând din anul 1984.
Utilajele şi procesul de producţie au fost cumpărate de la o fabrică de chibrituri din China. Contractul de cumpărare a fabricii a fost semnat în anul 1982, iar producţia efectivă a început la 23 august 1984.
Fabrica a produs chibrituri până în anul 2005.
Sursa: Zamfir Pop, secretarul Grupării Filumenisţilor din România

*******

Paralel cu marile unităţi industriale de producere a chibriturilor, au funcţionat şi mici unităţi manufacturiere sau ca mici secţii ale fabricilor de cherestea, producţia fiind mult mai scăzută, perioada de existenţă a lor fiind şi ea scurtă. Astfel de unităţi au funcţionat la Praid, Baraolt, Iaşi, Piatra Neamţ, Buşteni, etc., unităţi pe care vi le voi prezenta într-o postare viitoare.

O veche reclamă …

Recent am gasit, întâmplător printre lucrurile vechi din casă, câteva file dintr-un vechi almanah. Bănuiesc că este vorba de Almanahul „Előre”, editat pe vremuri  la Cluj.

Nu mică mi-a fost bucuria ca în acele două-trei file să găsesc o veche reclamă, care tocmai ne anunţă despre noua unitate de producţie a Combinatului de prelucrare a lemnului Gherla:  Fabrica de chibrituri.

Iată ce ne “spune” reclama:

Începând cu ianuarie 1985, cu utilaje şi tehnologie modernă funcţionează: Fabrica de chibrituri Gherla, alături de cea de la Bucureşti  şi de la Brăila, fiind a treia unitate de acest profil din ţară.

În viitorul apropiat, unitatea lucrând la întreaga capacitate,  va exporta 30% din producţie.

Cumpăraţi, utilizaţi cu încredere produsele Combinatului de prelucrare a lemnului Gherla:

-mobilă modernă
-plăci PAL
-chibrituri

Adresa: Combinatul de prelucrare a lemnului Gherla, Gherla, judeţul Cluj, str. Clujului, nr. 118, telefon  …

(tradus de subsemnata)

 ********

Din păcate această fabrică de chibrituri a avut o viaţă extrem de scurtă … 22 de ani, ea încetându-şi activitatea definitiv în anul 2005.

Nu pot decât să-mi  exprim regretul pentru dispariţia  acestor mari unităţi industriale. Eu personal fiind atrasă mai ales de exemplarele româneşti, rămân cu nostalgia anilor în care căutam cu înfrigurare câte o nouă cutie, şi a bucuriei trăite cu fiecare ocazie, când reuşeam să mai adaug câte o nouă cutie la mica şi modesta mea colecţie. Aceeaşi bucurie o simt şi azi când descopăr câte o nouă cutie românească pe care încă n-o văzusem.

Acest an, 2010, mi-a adus multe bucurii … întrucât mi s-a îmbogăţit colecţia cu multe noi exemplare, aproximativ 500 de bucăţi, dar nu numărul lor contează, ci faptul că aceste noi exemplare, sunt cutii româneşti, cutii de ale noastre … pe care le voi păstra împreună cu cele avute deja ca pe o comoară, pentru că ele, fiecare, înglobează o mică părticică de istorie a acestei ţări, a acestei naţiuni, a noastră şi a unei mari industrii dispărute.

O bucurie care mi-e greu s-o descriu în cuvinte … o bucurie pe care o retrăiesc acum după cinci ani, când, la fel colecţia mea a devenit mai bogată cu multe astfel de exemplare, datorită unor colecţionari cu „vechime şi greutate” care văzându-mi pasiunea mi-au făcut imensa bucurie să-mi facă cadou multe piese româneşti.

Pas cu pas, în postările viitoare, voi încerca să vi le prezint. Dar dacă nu aveţi răbdare până atunci vă invit să vizualizaţi siteul în care, tematic ele sunt deja prezentate:

http://www.modoro.ro/colectia.htm (prezentare virtuală)

http://www.modoro.ro/filele_colectiei_01.htm (prezentarea unor planşe)

Şi încă mai sunt multe exemplare care aşteaptă să fie postate pe site, să fie incluse în Cataloagele la care lucrez …